tag:blogger.com,1999:blog-2626333456489329802024-03-14T06:44:02.592+02:00.....Despre Biciclete, calatorii si alte fanteziiCum spuneam, despre fantezii pe două până la patru roţi, despre fantezii vii pe două până la patru picioare, despre fantezii scrise, despre fantezii visate, despre fantezii plimbate şi despre alte fantezii fantazate.RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.comBlogger154125tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-56280702737248461922019-03-24T21:22:00.002+02:002019-03-24T21:22:35.343+02:00A fost odata ca niciodata...<div style="text-align: justify;">
... o fata. Care s-a sucit, s-a invartit, si dupa ce s-a uitat luuung in stanga, luuung in dreapta, si mai luuuuung inapoi, a decis ca, pentru ca sa mearga inainte, are nevoie de o serie cu totul si cu totul noua de calificari, stiinte si simtaminte.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Asa ca a pus mana si s-a intors la scoala, hotarand sa cresca intr-o directie noua, ca si cum cea in care crescuse pana acum nu conta, nu i se mai potrivea, si pe care de fapt o pusese intr-o ladita a sufletului undeva departe, ca pe o haina veche ce ti-a tinut de cald atata amar de ani si de care nu te induri sa te desparti, dar de care nu mai ai nevoie, care te strange pe la umeri si care s-a desirat la coate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa, urmand sa va povestesc de acum despre drumul cel nou al fetei noastre si intamplarile nemaipomenite ce le va trai pe drum.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Na, luati si cu o floare, ca stiu ca va plac! </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhx5Xlb12Yz2J-kjnRJ4hzcx76VEH9Troje5DluxgtB3QWBgKgjYCSo9j8waiBzeZf24X0dYBLXgeRBNslzE0k15R3a7LMR3-Ys3kpwQAd-ijDmqzlwlNSZmZhpV2PkPZyiUTkgPtF8uFeG/s1600/2H9A0768.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhx5Xlb12Yz2J-kjnRJ4hzcx76VEH9Troje5DluxgtB3QWBgKgjYCSo9j8waiBzeZf24X0dYBLXgeRBNslzE0k15R3a7LMR3-Ys3kpwQAd-ijDmqzlwlNSZmZhpV2PkPZyiUTkgPtF8uFeG/s400/2H9A0768.JPG" title="" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
<br /></h3>
RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-17591396948861592852015-11-26T11:22:00.000+02:002015-11-26T11:22:38.232+02:00Quiche... Lorraine si nu numai<div dir="ltr">
Salut! N-am mai fost pe aici, asa-i? Ei, am eu niste scuze pentru aceasta absenta: ne-am mutat putin. Intai intr-un (alt) apartament, apoi intr-o casa.... dar totusi, cel mai bine e tot la noi acasa (prietenii FB stiu deja asta prea bine :P)! <br />
Unde, in sfarsit! am reusit sa revenim si sa ne despachetam cat de cat :))). In acest cadru festiv, zic, am reluat diferite activitati consacrate, cum ar fi... gatitul! <br />
Si se gateste cu drag si spor, in cantitati industriale, caci atunci cand ma pun pe facut chestii, pai fac, mai nene! Pai, pe principiul, decat putin si prost, mai bine mult si bun, nu-i asa?<br />
Lasand povestile la o parte, subiectul studiat astazi este Quiche-ul. Mai mult sau mai putin Lorraine, cu carne sau fara, si abea am inceput seria experimentelor!</div>
<div dir="ltr">
De fapt, cred ca aceasta tarta extrem de versatila este echivalentul in aluat fraged al pizzei. Ba chiar mai mult decat pizza, deoarece pizza prajitura eu inca n-am vazut, dar tarte oho, o gramada!<br />
Quiche-ul nostru de acum este aperitiv sau fel principal - merge foarte bine insotit de o salata de rosii, un sos verde, ceva fresh si gustos care sa completeze savorile si aromele dezvoltate in cuptor.<br />
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsBb3Qo8iGwsbRTyyAOh-bpiqqcbR69mYL4B-ZrrUa8KlLy9iencOR8xOdHSOP5TL6UqYdEJu4_OxE9g18kLqrpg_UnhJ_z2bMgxJ4QorLo8eP_UFurBiP5EX7Rx5JsiDu1B677bsrXC-r/s1600/IMG-20151119-WA0000.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsBb3Qo8iGwsbRTyyAOh-bpiqqcbR69mYL4B-ZrrUa8KlLy9iencOR8xOdHSOP5TL6UqYdEJu4_OxE9g18kLqrpg_UnhJ_z2bMgxJ4QorLo8eP_UFurBiP5EX7Rx5JsiDu1B677bsrXC-r/s640/IMG-20151119-WA0000.jpeg" title="" width="640" /></a></div>
<div dir="ltr">
Acestea fiind povestite, sa trecem la retete, ca stiu ca asta vreti, de fapt :)))</div>
<div dir="ltr">
Aluat:</div>
<div dir="ltr">
300 gr faina (alba 000, dar am folosit si 650, si integrala.... cu acelasi succes)<br />
1 ou<br />
125 gr unt 80% grasime<br />
1-2 linguri lapte<br />
1 praf sare</div>
<div dir="ltr">
Se amesteca faina cu sarea, se taie untul bucatele si se adauga peste faina (unii experti recomanda ca untul sa fie congelat si apoi sa fie ras pe razatoarea mare - eu am renuntat si il pun moale, il prelucrez mai usor), se sparge oul desupra si se amesteca toate ingredientele cu o furculita si apoi cu mana pana cand se formeaza un fel de frimituri. In aceasta faza aluatul nu este legat, este o masa de particule mai mult sau mai putin separate. In aceasta faza incepem sa adaugam cate putin lapte, intai 1 lingura si apoi cate putin, caci se va lega imediat.<br />
Scoatem din bolul in care am amestecat pana acum si mai framantam cateva minute (4-5) pana ce compozitia se leaga si se netezeste.<br />
Intindem o foaie de 5 mm grosime, suficienta pentru a ne acoperi forma rotunda de 26 cm diametru pe fund si pe pereti. Punem foaia in forma, o urcam pana peste margine (sa depaseasca cu 3-5 mm marginea formei in sus), intepam din loc in loc cu furculita si dam la frigider 30 de minute.<br />
Intre timp, punem cuptorul la incins la 180 grade C, si ne vedem de prepararea umpluturii.<br />
Dupa ce au trecut cele 30 de minute, scoatem aluatul in forma din frigider si il dam la cuptorul incins 10 minute, pentru a coace putin aluatul.<br />
Dupa cele 10 minute il scoatem, turnam umplutura preparata in forma si il dam iarasi la cuptor 20-25 de minute la foc mediu (175 grade C), pana ce nu mai face valuri. Daca incepe sa se rumeneasca prea tare, dar inca e lichida, se acopera cu hartie de copt.<br />
Scoatem preparatul din cuptor si il mai lasam 10-15 min in forma sa se raceasca si aluatul sa se mai intareasca un pic. rasturnam pe farfurie si putem manca cu cea mai mare pofta!</div>
<div dir="ltr">
Umpluturile (ati crezut o secunda ca va las asa, numai cu foaia, nu? :))) )</div>
<div dir="ltr">
<br />
<b>Quiche Lorraine</b></div>
<div dir="ltr">
I<br />
200-250 gr bacon feliat, taiat fin<br />
3-4 cepe albe medii, tocate cubulete<br />
1-2 carnati picanti (Plescoi, cabanos etc)<br />
1 praf sare</div>
<div dir="ltr">
II<br />
1 cutie mica mascarpone<br />
100 gr smantana 20-24% grasime </div>
<div dir="ltr">
III<br />
5 oua<br />
150 gr cascaval ras (Dalia, Rucar)</div>
<div dir="ltr">
Ingredientele de la pct I se pun in tigaie si se rumenesc usor. Se stinge focul sub tigaie si se adauga ingredientele de la pct II, amestecand pana se omogenizeaza. Apoi se adauga ouale batute amestecate cu cascavalul ras.<br />
Toata chestia se toarna in aluatul copt 10 min la cuptor si se continua coacerea 20-25 min.</div>
<div dir="ltr">
<br />
<b>Cu carne</b></div>
<div dir="ltr">
I<br />
250-300 gr carne taiata cubulete (sau tocata) dupa preferinte: curcan, pui, porc etc<br />
3-4 cepe albe tocate cubulete<br />
50 gr bacon feliat taiat feliute subtiri<br />
300 gr ciuperci champignon taiate feliute <br />
1 praf sare</div>
<div dir="ltr">
II<br />
1 cutie mica mascarpone<br />
100 gr smantana 20-24% grasime</div>
<div dir="ltr">
III <br />
5 oua<br />
150 gr cascaval ras (Dalia, Rucar)<br />
1 legatura verdeata amestecata (marar, patrunjel, frunze telina, hasmatuchi, coriandru etc) </div>
<div dir="ltr">
Ingredientele de la pct I se pun in tigaie si se rumenesc usor. Se stinge focul sub tigaie si se adauga ingredientele de la pct II, amestecand pana se omogenizeaza. Apoi se adauga ouale batute amestecate cu cascavalul ras si verdeata tocata.<br />
Toata chestia se toarna in aluatul copt 10 min la cuptor si se continua coacerea 20-25 min.</div>
<div dir="ltr">
<br />
<b>Verde cu somon fume</b> </div>
<div dir="ltr">
I<br />
4-500 gr broccoli, tocat cu tot cu tulpina<br />
200 gr baby spanac<br />
2 cepe albe tocate cubulete<br />
100 gr somon fume bucatele <br />
3-4 fire ceapa verde<br />
3-4 fire usturoi<br />
1 praf sare</div>
<div dir="ltr">
II<br />
100 gr camembert<br />
100 gr gorgonzola<br />
100 gr. smantana 20-24% grasime</div>
<div dir="ltr">
III<br />
5 oua<br />
150 gr. cascaval ras (Dalia, Rucar)<br />
seminte pin </div>
<div dir="ltr">
Ingredientele de la pct I se pun in tigaie si se rumenesc usor. Se stinge focul sub tigaie si se adauga ingredientele de la pct II, amestecand pana se omogenizeaza. Apoi se adauga ouale batute amestecate cu cascavalul ras.<br />
Toata chestia se toarna in aluatul copt 10 min la cuptor si se continua coacerea 20-25 min.</div>
<div dir="ltr">
<br />
<b>Ardei si masline</b> </div>
<div dir="ltr">
I<br />
4 ardei rosii tocati<br />
2 ardei galbeni tocati<br />
2-3 cepe albe tocate cubulete<br />
125 gr masline feliate (kalamata, sau verzi si negre)<br />
1-2 lg pasta ardei<br />
1-2 lg tapenada (pasta masline) <br />
1 praf sare</div>
<div dir="ltr">
II<br />
1 cutie mica mascarpone <br />
100 gr smantana 20-24% grasime</div>
<div dir="ltr">
III<br />
5 oua<br />
150 gr. cascaval ras (Dalia, Rucar)<br />
1 plic mix seminte (dovleac, floare, in etc) </div>
<div dir="ltr">
Ingredientele de la pct I se pun in tigaie si se rumenesc usor. Se stinge focul sub tigaie si se adauga ingredientele de la pct II, amestecand pana se omogenizeaza. Apoi se adauga ouale batute amestecate cu cascavalul ras.<br />
Toata chestia se toarna in aluatul copt 10 min la cuptor si se continua coacerea 20-25 min.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjObZ7HV_GYIT6XLp4pPg0Vh_CUY5fRtyqPl7Z-LQmQd8xsPUgd-Bvd-SSWRO-8o2nGosezmk5eHTzUdidzPXv7XnxX4ZKCsFca_TmBVWgwCFJQqkGYyxGwwG_by881hlZ4wOY2Dhk9PIOy/s1600/20151108_100635.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjObZ7HV_GYIT6XLp4pPg0Vh_CUY5fRtyqPl7Z-LQmQd8xsPUgd-Bvd-SSWRO-8o2nGosezmk5eHTzUdidzPXv7XnxX4ZKCsFca_TmBVWgwCFJQqkGYyxGwwG_by881hlZ4wOY2Dhk9PIOy/s640/20151108_100635.jpg" /></a> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-46756070651185691492013-12-24T19:12:00.000+02:002013-12-24T19:12:19.691+02:00Placinta cu branza (dulce)<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Palacinca (da, am scris intentionat asa) cu branza dulce, sau cu branza de vaci, e una dintre favoritele mele. Reteta de umplutura o am de la un coleg :), in timp ce reteta de foaie este una pe care o am demult, mostenire de familie. Atentie! faina folosita la aceasta foaie trebuie sa fie musai grosiera: cea fina de patiserie, nu este potrivita, foaia nu se leaga, se rupe etc. Este potrivita atat pentru umpluturi dulci, cat si pentru cele sarate. Am facut-o cu mere, cu dovleac, cu spanac, cu branza sarata si probabil ca se poate folosi cu aproape orice, atata vreme cat umplutura nu este foarte lichida.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_w0u_ehizPRtxeiZKy5NGszx2dvNxnUvX7dImgkbLYv6k1ZEnwq56nSvkmafFhVdKw8OFHPqJoNqVVq1CjEwHRlZvRiSKVIEA7ECJySV8x3Ul4bUmxOvR1ekgrYYXsmThkudZc_Amb6AR/s1600/DSC_6229.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="427" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_w0u_ehizPRtxeiZKy5NGszx2dvNxnUvX7dImgkbLYv6k1ZEnwq56nSvkmafFhVdKw8OFHPqJoNqVVq1CjEwHRlZvRiSKVIEA7ECJySV8x3Ul4bUmxOvR1ekgrYYXsmThkudZc_Amb6AR/s640/DSC_6229.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Acestea fiind zise, sa trecem la actiune:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ingrediente pentru foaia de placinta:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
o cana de ulei</div>
<div style="text-align: justify;">
600-700 gr faina</div>
<div style="text-align: justify;">
apa</div>
<div style="text-align: justify;">
un praf de sare</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ingrediente pentru placinta cu branza de vaci:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1 kg branza de vaci</div>
<div style="text-align: justify;">
7 oua</div>
<div style="text-align: justify;">
400 gr zahar tos</div>
<div style="text-align: justify;">
250 gr stafide</div>
<div style="text-align: justify;">
2 lg gris </div>
<div style="text-align: justify;">
coaja rasa de la o lamaie</div>
<div style="text-align: justify;">
un praf de sare </div>
<div style="text-align: justify;">
vanilie</div>
<div style="text-align: justify;">
rom </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Se pun stafidele la inmuiat in putin rom. Se amesteca toate ingredientele si se lasa sa astepte, pana se face foaia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se umple o cana (de ceai, obisnuita, aprox 250 ml) cu ulei (nu chiar pana la buza, cam pana deasupra cozii). Se golesc cam 2/3 din uleiul din cana intr-un castron, si apoi se completeaza pana la nivelul initial cu apa, si se adauga in cana si sarea. </div>
<div style="text-align: justify;">
Uleiul din castron se amesteca cu faina pana se face ca o ciulama groasa, sau ca untura moale, de o consistenta potrivita pentru uns, dar care sa nu curga.<br /> Apa cu ulei din cana se emulsioneaza (se bate cu furculita) si se rastoarna in mijlocul fainii cenute. Se amesteca intai cu furculita si apoi cu mana, incorporand incet faina in compozitie. Cand incepe sa devina mai tare, se scoate din faina si se mai framata putin, pana se netezeste aluatul. Apoi se bate de 100 de ori de masa. (se ia aluatul, si se tranteste de masa puternic)</div>
<div style="text-align: justify;">
Se intinde o foaie cat de mare se poate, in principiu cam de doua ori cat tava noastra. Foaia se unge cu ciulamaua facut la pasul unul, si apoi se ruleaza strans. Ruloul obtinut se imparte in doua parti, 1/3 pentru capac si 2/3 pentru foaia de pe fund.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se intinde apoi cate o foaie, intai cea pentru fund, peste care se pune umplutura, apoi cea pentru capac, si se intoarce foaia de jos peste cea de sus.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se da la cuptor (preincalzit la 180 gr) pana incepe sa se rumeneasca. Cand s-a rumenit frumos, fara sa se arda, si s-a desprins de tava, se scoate si se lasa putin in tava sa se raceasca. Dupa ce s-a lasat putin (cand o scoatem din cuptor placinta este usor umflata), se taie in bucati potrivite, in tava, se pudreaza cu zahar si se scoate pe platouri.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pofta buna!</div>
RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-23910658286525093392013-11-03T21:17:00.001+02:002013-11-03T21:17:36.832+02:00Recidive... si nu numai<div style="text-align: justify;">
Stiu, n-am mai trecut demult pe aici, dar din cand in cand am sters praful si chiar am re-aranjat mobila (poate ca ati observat la un moment dat ca v-am mutat din "bezna noptii" intr-o biblioteca), asa ca nu se poate spune ca am parasit cu totul aceasta casa ;). </div>
<div style="text-align: justify;">
Ei bine, am avut ceva treaba. Cum spuneam si intr-un post anterior, am deschis site nou (<a href="http://www.quibi.ro/">www.quibi.ro</a>), si mai mult decat atat, am gasit loc si am deschis "Atelierele Quibi". Avem pagina pe Facebook (<a href="https://www.facebook.com/quibi.handmade" target="_blank">Quibi</a>, evident) si ne ocupam cu productia organizata de quilturi (in mare parte), bijuterii (am trecut la o noua clasa - argint si pietre!!!) si sezonier/ocazional decoratiuni cu specific si prajituri/dulciuri la fel (adica sezonier si cu specific).</div>
Ceea ce ma aduce la subiectul postarii de azi:<br />
<br />
<h4>
<b>CUPCAKE DE LAMAIE CU AFINE SI GLAZURA DE GANAS DE CIOCOLATA.</b></h4>
<br />
Nu-i asa ca suna foarte, dar foarte yumi?<br />
<br />
Pai, sa va povestesc cum sta treaba:<br />
<br />
Ingrediente:<br />
<br />
Aluat:<br />
<br />
150 gr unt<br />
150 gr zahar<br />
3 oua<br />
300 gr faina<br />
1 lamaie<br />
75 gr afine<br />
1 praf sare <br />
<br />
Ganas<br />
<br />
50 gr ciocolata alba<br />
50 gr smantana grasa (dulce!)<br />
<br />
sos afine<br />
<br />
75 gr afine<br />
1 lg zahar<br />
50 ml apa<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Se mixeaza untul topit cu galbenusurile, zeama de lamaie si coaja rasa. Se bat albusurile spuma tare cu un praf de sare, si se adauga zaharul topit. Se amesteca usor cele doua lichiditati (:)) si apoi se cerne deasupra faina. Se incorporeaza cat de cat (nu se amesteca prea mult, in nici un caz circular, pentru a pastra cat de cat albusurile), se adauga afinele si se termina de incorporat. Aluatul nu este unul prea lichid si nici foarte fin.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se pune in tava si se da la cuptor 20-25 de minute, la foc mediu. Cand incep sa se "bronzeze" se verifica cu paiul daca aluatul este copt si in interior, si se scot sa se raceasca pe un grilaj.</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzhISB1D_-DaEuWm-XfigBQZWsY-cclnHu3QHdhrLL-f6a5t-xsPAG_vcLbytJKRRu2ac2VV1RvzCKSZi7-PZcwHv8Of3u9xLtg9j5wI8Sf-blAArB53VDvLPZCp4YbUZ1U5cpc3-4EBlr/s1600/lemon+cupcakes+in+tava+1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzhISB1D_-DaEuWm-XfigBQZWsY-cclnHu3QHdhrLL-f6a5t-xsPAG_vcLbytJKRRu2ac2VV1RvzCKSZi7-PZcwHv8Of3u9xLtg9j5wI8Sf-blAArB53VDvLPZCp4YbUZ1U5cpc3-4EBlr/s320/lemon+cupcakes+in+tava+1.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyzmvk3KBaEKTeE_F1hA8CxpOeTkKOqxmTljlpBBR0lyJ9co9My16GvVmEtQO5fhj-sUuxq-lsdqBzVCfiJs5-aOoE8P-NJQyQFEY0DWfIJudYW71CIQwgSKS-JMUBp69R1Tpbxlp3NZzp/s1600/lemon+cupcakes+with+blueberries+and+white+chocolate+ganache.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Ciocolata alba se topeste pe bain-marie (merge si la microunde 30 de secunde, scoateti, amestecati putin si mai bagati 30 de secunde) si se amesteca cu smantana.</div>
<div style="text-align: justify;">
Afinele pentru sos se pun pe foc mic impreuna cu zaharul si apa pana se leaga.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dupa ce s-au racit, se scufunda fiecare briosa in ganas si se lasa sa se usuce. </div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5ZrZ7ndEemCsDO-xaZruiT2258RVywl2US-p3CYSfGXrJepgMiIL7kYXztlO3L10FPraBfB3ikm2JEpIhAjdwqhVLgafwVQaI9S0aCcF8zy2HB3Y6q504kn3tc0ynhMI8UtCRaMh86Lhc/s1600/lemon+cupcakes+with+blueberries+and+white+chocolate+ganache.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5ZrZ7ndEemCsDO-xaZruiT2258RVywl2US-p3CYSfGXrJepgMiIL7kYXztlO3L10FPraBfB3ikm2JEpIhAjdwqhVLgafwVQaI9S0aCcF8zy2HB3Y6q504kn3tc0ynhMI8UtCRaMh86Lhc/s320/lemon+cupcakes+with+blueberries+and+white+chocolate+ganache.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
Se pot servi simple, sau numai cu ganas, sau si cu sos de afine deasupra.<br />
<br />
Au fost declarate "o nebunie" de catre degustatori, si va marturisesc ca i-am invatat sa fie pretentiosi :)))) <br />
<br />
Pana la data viitoare, va urez spor la treaba si pofta buna!RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-86191904357218807472013-11-03T18:12:00.001+02:002018-10-18T16:21:06.530+03:00Mare anunt mare!!!!!Dragilor, iubitilor, cunoscuti si necunoscuti!<br />
<br />
De azi inainte luati aminte: avem site!!!!!<br />
<br />
<a href="http://quibi.ro/">http://quibi.ro/</a><br />
<br />
Acesta contine toate povestile colorate pe care le spun sub clar de luna, toate traznaile pe care le visez intr-o noapte nebuna, toate bucatile de rai pe care vi le stiu aduce in casa, tot ce sunt si tot ce fac!<br />
<br />
Vom spune povesti in continuare, vom prinde cioburi de curcubeu, si, mai presus de toate, vom avea o casa numai a noastra in care sa ne simtim bine si in care sa respiram frumos nori colorati :))<br />
<br />
Va astept cu drag, sub raza lunii sau in bataia soarelui, cu o limonada rece sau o cafea aromata!<br />
<br />
p.s. chiar va astept :)))RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-57309293368710301632012-07-07T11:03:00.000+03:002012-07-09T14:33:26.672+03:00Buna dimineata! (2)<div style="text-align: justify;">
In fiecare dimineata, mirosul petalelor florilor de cires care cad ma invaluie intr-o lumina de vis. Plutesc atunci intr-o stare de bine nedefinita, in care sunt cu totul si unde nu-mi mai trebuie nimic.</div>
<div style="text-align: justify;">
Incet, realitatea ma trage de maneca: scoala-te, a inceput o noua zi! Ai treaba de facut, oameni care te asteapta, drumuri care trebuie strabatute, bani care trebuie cheltuiti... stop! Nu acesta e drumul bun. Sa reluam: a inceput o noua zi! Experiente minunate te asteapta sa fie traite, oameni frumosi sunt pe traseul tau, pasarile canta si tu ai urechi sa le auzi, soarele straluceste si tu ai ochi sa-i primesti in suflet toata bucuria.</div>
<div style="text-align: justify;">
Daca sunt atenta, starea de bine se poate pastra toata ziua. In fiecare zi. Atunci te iubesc netarmurit, dragule, atunci pot sa fac asta pentru ca, in primul rand, pot sa ma iubesc pe mine. Pot sa ma iubesc, si sa am grija de mine, si sa ma rasfat si sa ma alint, sa ma tin in brate si sa-mi spun cat de grozava sunt.... si tot atunci pot sa fac asta si pentru tine, si pentru toti ceilalti. Si cred ca atunci cand eu va iubesc, si voi mai iubiti pe mine. Si aceasta iubire a voastra imi da aripi sa merg mai departe.</div>
<div style="text-align: justify;">
Vezi cat de multe depind de cum o pornesti de dimineata? Mie mi-a trebuit ceva vreme sa inteleg ca numai eu aleg sa vad ceea ce vad in fiecare zi: sa-i vad potentialul pozitiv, sau pe cel neguros (nu, nu vreau sa spun negativ, cuvintele au fiecare vibratia lor care rezoneaza mai departe si atrage lucruri care rezoneaza la fel, atunci de ce as vrea sa atrag lucruri cu energie negativa in viata mea?).</div>
<div style="text-align: justify;">
Eu aleg sa fiu fericita.</div>
<div style="text-align: justify;">
Iar acesta este miracolul vietii: ca indiferent unde te afli, si in ce pozitie, tu alegi cum sa-ti fie zilele.</div>
<div style="text-align: justify;">
Orice zi poate fi frumoasa, senina, calda, calma, sau... orice altceva alegi tu sa fie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Azi vreau sa am o zi frumoasa. Vreti si voi?</div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-15556148151859692062012-07-04T10:24:00.000+03:002012-07-04T10:24:52.182+03:00Buna dimineata!<div style="text-align: justify;">
O zi frumoasa de vara, o zi luminoasa si senina.... Buna dimineata, dragilor! zambiti, va rog! e o zi cu adevarat frumoasa!</div>
<div style="text-align: justify;">
Ma gandeam de dimineata ce anume ne face sa nu vedem in fiecare zi ce zile frumoase avem. De ce trebuie sa ne torturam zilnic cu ceea ce nu avem, pierzand energie, timp, pe sine, in mlastina invidiei si sa nu deschidem ochii in fiecare dimineata cu bucuria de a trai o noua zi.</div>
<div style="text-align: justify;">
De ce nu putem sa punem recunostinta in prima respiratie constienta de la trezire, recunostinta pentru existenta, pentru ceea ce avem deja, de ce trebuie sa ne uitam numai catre ce ne lipseste (si, oare, ne lipseste cu adevarat sau e doar o proiectie a unei vanitati nesatisfacute, a unei mandrii prostesti care ne impinge sa ne dorim sa "demonstram" ceva?)</div>
<div style="text-align: justify;">
In fiecare dimineata soarele rasare la fel de frumos. In fiecare dimineata, pasarile canta de mama focului, ca si cum aceasta ar fi prima, ultima, si in acelasi timp singura zi, care merita traita din toate clipele ei. </div>
<div style="text-align: justify;">
Va invit sa ne bucuram in fiecare zi de soarele de pe cer (si daca e dupa nori, el e tot acolo), de pasari, de viata, de omul drag, de planta favorita care a inflorit, de cartea minunata pe care am inceput-o aseara, de lucrul pe care l-am mesterit cu manuta noastra dupa ce am fost la un curs oarecare pentru a invata cum sa facem ceva (o, cata satisfactie iti da obiectul realizat de tine! e mai frumos decat orice obiect realizat vreodata de altcineva :) ).</div>
<div style="text-align: justify;">
Va invit sa traim, sa dam bucurie, sa respiram frumos si sa ne adunam cu prieteni dragi, cu oameni buni, cu cunoscuti si necunoscuti. Haideti sa aducem un val de bunastare in vietile noastre (nu, nu ma refer la partea materiala, ci la cea spirituala), haideti sa invatam intai pentru noi, si apoi pentru ceilalti cum e sa fim fericiti. </div>
<div style="text-align: justify;">
Da, am spus fericiti. Da, cred ca putem fi fericiti independent de oricine altcineva. Fericirea sta exclusiv in mainile noastre. Zilele noastre sunt exact asa cum ni le facem noi, nimic exterior nu ni le influenteaza. Tot ce vi se pare ca va impunge din exterior, nu este decat o reflectie a propriilor actiuni. Da da, chiar asa. Respiram incruntati de dimineata, cu dintii inclestati si cu ura, toata ziua ne va fi neagra si plina de dusmani. Si cu cat persistam in aceasta atitudine mai mult, cu atat norii negri se acumuleaza mai mult deasupra noastra. Da, exclusiv deasupra noastra. Da, ca in desene animate :). Cum, care desene animate? Familia Addams, de exemplu, mai tineti minte furtuna care era numai deasupra casei lor? Asa si noua ni se intampla la fel: prin atitudinea noastra, prin actiunile noastre, ne atragem din Univers ceea ce se potriveste cu ce emitem.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt concepte putin stranii, pentru unii dintre voi, dar va asigur cu toata convingerea de care sunt capabila, ca sunt perfect adevarate. Nu primim decat ceea ce dam. Incercati un exepriment simplu: zambiti. Cand intalniti o persoana cunoscuta, spuneti buna ziua cu un zambet. Veti vedea ca, indiferent de starea celuilalt, va va raspunde macar cu o umbra de zambet, ca raspuns la zambetul vostru. Zambiti din toata inima, daruiti bucurie, si veti primi inapoi inzecit ceea ce dati. Culmea e ca nu va costa nimic, in schimb va lumineaza viata, va pune in contact cu oameni frumosi (care zambesc :P), va regleaza tensiunea arteriala si va da o mimica frumoasa si placuta.</div>
<div style="text-align: justify;">
Mai am sa va spun o gramada de chestii pe tema asta, insa acum e destul. Testati micul experiment pe care vi l-am propus, si apoi mai discutam. Mai stiu niste lucruri ;).</div>
<div style="text-align: justify;">
Hai, o zi frumoasa sa aveti! E un "must"! :)))))))))</div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-46390793105321398692012-07-04T09:57:00.000+03:002012-07-04T09:57:45.328+03:00N-ai dezmierdade Radu Gyr<br />
<br />
N-ai dezmierda, de n-ai sti sa blestemi,<br />
Surad numai acei care suspina.<br />
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost sa gemi,<br />
De n-ai fi plans, n-ai duce-n ochi lumina.<br />
<br />
Si daca rana singur nu-ti legai, <br />
Cu mana ta n-ai unge rani straine.<br />
N-ai jindui dupa un colt de Rai, <br />
De n-ai avea un Iad intreg in tine.<br />
<br />
Ca nu te-nalti de jos pana nu cazi<br />
Cu fruntea-n pulberea amara<br />
Si de re-nvii in cantecul de azi<br />
E c-ai murit in plansetul de-aseara.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
p.s. tin aceasta postare in draft de aproape un an, asteptand sa gasesc o fotografie cu care s-o ilustrez satisfacator. Nu am reusit. Poate nu am insistat destul, poate am idei preconcepute prea ciudate :). Nu mai conteaza. M-am hotarat sa o impartasesc cu voi asa cum e, fara sa va mai sugerez si vizual ce trebuie sa ganditi.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
p.s.2. iubire, si azi mi-e dor de tine >:D<</div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-31223528286874135042011-10-26T11:21:00.002+03:002011-10-26T11:59:02.473+03:00Migdalulde Omar Khayyam<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2RuxtjlWTotrbQB-6tDXKS0gP-1WRyJqqvtjvNUARKMYiOAQe93EH89EeL9WxfgWwl8kMussDupIFxwNS4i8erwuskxokng275DVU5Yl1L7xjMCQoOTqQv0JxZbwTPWaMjOkNr3hEJS80/s1600/vvg12_65.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="257" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2RuxtjlWTotrbQB-6tDXKS0gP-1WRyJqqvtjvNUARKMYiOAQe93EH89EeL9WxfgWwl8kMussDupIFxwNS4i8erwuskxokng275DVU5Yl1L7xjMCQoOTqQv0JxZbwTPWaMjOkNr3hEJS80/s320/vvg12_65.bmp" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Vincent van Gogh, Almond blossom, Saint Remy 1890</td></tr>
</tbody></table><br />
Migdal frumos, ce iute-ai înflorit, <br />
Și florile în fructe se schimbară…<br />
Amar și dulce-i zâmbetul ivit <br />
Pe gura ta, cînd dulce, cînd amară<br />
<br />
Din mâna ta eu iau pocalul plin,<br />
Și închinându-l fericirii tale,<br />
Sărut pe-argintul parfumat de vin<br />
Amara-dulce urm-a buzei tale…RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-46743800108724861922011-09-29T14:03:00.001+03:002011-09-29T14:07:47.951+03:00Hai la targ!Iesim la vanzare! Cu toate produsele noastre, si chiar cu unele din vecini ;) (si ma refer la <a href="http://lelefanti.blogspot.com/">L'Elefanti</a> cand spun asta).<br />
Hai sa ne vedeti!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirvpTzbM4mdkvQ29yf4RAokkvs33QL-CVkEdXS_5DWWEiliknZgYQJjxdkHyeR1Lka1tHRHbte0f3RsQQuKJhDFrIquRoWXkTljhQ-crvYIrQS7OddhhVA4a88mU6LBQASz8X5WOGCev3k/s1600/afis+octombrie+2011+web.jpg" imageanchor="1" style="margin-left:1em; margin-right:1em"><img border="0" height="320" width="226" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirvpTzbM4mdkvQ29yf4RAokkvs33QL-CVkEdXS_5DWWEiliknZgYQJjxdkHyeR1Lka1tHRHbte0f3RsQQuKJhDFrIquRoWXkTljhQ-crvYIrQS7OddhhVA4a88mU6LBQASz8X5WOGCev3k/s320/afis+octombrie+2011+web.jpg" /></a></div><br />
Va asteptam!RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-56754609841839414492011-09-16T13:40:00.000+03:002011-09-16T13:40:34.819+03:00Uimitor...<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="225" src="http://player.vimeo.com/video/21294655" webkitallowfullscreen="" width="400"></iframe><br />
<a href="http://vimeo.com/21294655">The Aurora</a> from <a href="http://vimeo.com/terjes">TSO Photography</a> on <a href="http://vimeo.com/">Vimeo</a>.RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-62068919829581398212011-09-14T10:09:00.000+03:002011-09-14T10:09:05.960+03:00Jurnal de emigrant"Povestea mea este cea a unui proaspat emigrant. Pentru ca in ultima perioada din ce in ce mai multa lume imi cere informatii despre ce-a insemnat la noi procesul de emigrare, m-am gandit sa share-uiesc informatiile cu toti cei care au in vis sau in plan mutarea in alta tara. De asemenea, incerc sa raspund si celor care ne-au intrebat de prea multe ori "De ce vreti sa plecati, ce va lipseste voua?".<br />
<br />
Cel mai greu a fost sa ne gasim timp sa ne asezam o ora la o masa, cu un pix si o foaie in mana, sa punem la un loc avantajele si dezavantajele si sa luam in sfarsit o decizie, pe care o amanam de prea multa vreme. Din momentul in care am fost hotarati 100% ca vrem sa plecam, a durat cam o saptamana pana am depus toate actele si documentele pentru obtinerea dreptului de munca in UK. Criteriile sunt foarte permisive pentru cineva care a lucrat in ultimii ani intr-o companie mare. Noi ne-am fi calificat fiecare in parte, dar daca obtine unul dintre soti permisul si celalalt primeste automat drept de munca pe viata. Apoi am anuntat in firmele noastre ca suntem interesati de posturile care apar prin Europa. Facuseram astfel primul pas important si care a depins exclusiv de noi. Pentru ca perioada in care se proceseaza actele variaza intre 3 si 6 luni, ne-am gandit sa ne apucam sa depunem CV-uri. Asa ca am inceput sa depunem CV-uri in UK, iar mai apoi si in alte tari, oricum nu aveam nimic de pierdut si nu eram setati neaparat pe mutat in Anglia. Astfel ca am luat harta, ca sa nu omitem nici o tara, si in fiecare tara am cautat site-urile de job-uri, mai mari sau mai mici, asa cum ni s-au aratat ele pe internet. Recunosc ca eu mi-am luat 3 zile libere de la munca pe care mi le-am dedicat exclusiv acestui proiect.<br />
<br />
Dupa vreo 2 luni, in care am primit diverse raspunsuri, din toata Europa, majoritatea intrebandu-ne daca avem drept de munca sau daca stim si limba tarii respective in afara de engleza, sotul meu a inceput interviurile cu o firma din Germania. Dupa inca o luna a semnat contractul. Toata logistica aferenta mutarii noastre definitive din tara s-a procesat in vreo 6 saptamani, timpul estimat pentru obtinerea permisului de munca in Germania. Ne-am dat seama cat de bine am fost organizati numai dupa ce ne-am dezmeticit in noua casa, pentru ca ne-am mutat cu 2 copii dintr-o casa plina intr-o casa goala goluta, intr-o tara in care nu intelegeam decat cum se spune la "buna ziua" si la "la revedere".<br />
<br />
Am ales sa locuim undeva la tara, cu casele asezate sub padure. Este mai liniste si mai ieftin decat in oras. Aici, in orice adunare de case gasesti locuri de joaca, baze sportive, cinematografe sau gradinite si scoli. Pana la serviciu, sotul meu are 15 km, face vreo 10-15 minute. Eu am vreo 40, pentru ca eu am gasit job dupa ce aveam deja casa. Totusi, nu fac atat de mult cat faceam in Bucuresti.<br />
<br />
Suntem de-un pic mai mult de-un an in Germania, deci nu am avut timp sa vad ce nu merge. Am hotarat sa plecam definitiv din Romania cand ne-am dat seama ca ea nu se va schimba niciodata. Romanii care vor sa fie nemti se duc in Germania, cei care vor sa fie italieni se duc in Italia si asa mai departe. Romania nu poate fi decat a romanilor. Romania este fermecatoare, insa cand deficientele de sistem sau de educatie ajung sa-ti afecteze viata ta sau pe a copiilor tai incerci sa vezi ce poti schimba.<br />
<br />
Noi am plecat din Romania cand ne-am dat seama ca nu mai avem optiuni. Amandoi lucram in corporatii, munca era pe locurile 1,2,3,4 si 5. La inceput a fost frumos, a fost palpitant, insa cu timpul asta a inceput sa ne afecteze viata personala. Adica s-o anihileze. Nu mai ajungeam acasa decat pentru a dormi. In perioada de boom economic am incercat de mai multe ori sa-mi schimb job-ul. Principala virtute a celor care se prezentau era munca. Ce veseli erau cand imi povesteau cum stau ei noaptea la birouri si fac proiecte. Ce mult se munceste la ei si ce fericiti sunt oamenii, ca au cariere de succes. Oriunde as fi intors capul nu dadeam decat peste aceeasi reteta. Nu puteam decat sa traiesc cu asta, ca trebuie sa aleg intre mine si companie, iar job-ul imi ajunsese ca un drog, de care eram constienta dar pe care nu-l puteam opri.<br />
<br />
Printre motive se gaseste si timpul pierdut pe drumuriile patriei. Traficul din Bucuresti inca ma mai bantuie. Inca nu pot uita orele intregi petrecute in trafic cand 2 stropi de ploaie udau pamantul. Nu mai zic, Doamne fereste, de vreo ninsoare venita in drum spre casa sau spre serviciu. Nu m-am putut obisnui nici cu nametii innegriti sau cu cainii tragand gunoaiele din tomberoane, nici cu manelele de la bloc, pana ne-am facut casa, sau cu noroiul pana la genunchi de pe strada, dupa ce ne-am mutat din oras.<br />
<br />
Si nu-mi plac nici vecinii mereu tristi, mohorati, carora le moare in fiecare zi capra. Imi doresc vecini cu capre infloritoare, care sa fie veseli si sa-mi faca zilele luminoase.<br />
<br />
Si-am mai plecat din cauza sistemului de invatamant si a celui sanitar. Ca trebuie sa-ti iei aspirina si paracetamol cand mergi in spital e ok, pentru ca o poti face. Este o problema insa cand esti prost tratat, cand spitalele de provincie nu au minimum de dotari, cand medicii sunt aroganti si nepregatiti, cand mor oameni si copii cu zile. Doctorii cei mai priceputi sunt Dumnezei, este o normalitate sa stai cu zilele pe la usile lor ca sa-ti acorde si tie 5 min.<br />
<br />
Si am dat piept si cu sistemul juridic, desi n-as fi vrut sa aflu ca in Romania legile ii protejeaza mai mult pe cei care fura si mai putin pe pagubiti. Plus ca pana se termina procesul, cel cu care te judeci ori da faliment, ori moare.<br />
<br />
Romania isi are punctele ei tari, care pe noi insa nu ne-au facut s-o mai alegem. In primul rand libertatea, pe care este adevarat ca n-o mai gasesti in multe tari civilizate. Ai libertatea de a injura frenetic pe oricine si oriunde, de la presedintele tarii pana la vecinul de la parter. Ai libertatea sa te targuiesti cu politistul, ba chiar sa te mai iei si la harta cu el sau sa-i arzi si una. Ai libertatea sa asculti muzica la maxim in masina sau acasa si sa-ti arunci resturile pe fereastra. Ai libertatea sa bei si sa fumezi aproape oriunde. Sau ai libertatea sa iei la bataie pe oricine ti se pare ca te incomodeaza.<br />
<br />
Si daca ma intrebam daca aici o sa gasesc caini cu covrigi in coada? Da, ma intrebam. Si da, pentru mine aici umbla cainii cu covrigi in coada. Umbla la serviciu, unde seful nostru nu este stapanul nostru, iar daca ma gaseste peste program la birou ma evalueaza clar ca ineficienta. Umbla cainii cu covrigi in coada in gradinitele publice, unde sunt 2 educatoare la 12-15 copii, iar la crese cate 3 educatoare la 10 copii. Si mai umbla cainii cu covrigi in coada in spitale, unde te gasesti ca la pensiune, unde curtile sunt parcuri imense cu fantani arteziene, flori si veverite, unde nu trebuie sa spui "Saru'mana" doctorului, iar dotarile si calitatea actului medical sunt la maximul standardelor existente. Si mai umbla si pe strada mea unde nu este nici un fir de iarba crescut printre pietrele de pe trotuar sau unde nu prind o balta dupa ploaie in care sa se topaie copiii.<br />
<br />
Eu nu fac nici mai mult nici mai putin pentru statul german decat faceam la mine acasa. Ma duc la serviciu, imi platesc taxele si impozitele, imi fac curat in fata casei, imi educ copiii. Doar ca aici, nu-mi explic de ce, mi se intoarce cu totul altceva."Costelehttp://www.blogger.com/profile/12463160941735605313noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-83169687365004388732011-08-26T14:58:00.000+03:002011-08-26T14:58:09.497+03:00Ulciorulde Omar Khayyam<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1YpsGnttDUBsWZByv-A_aMFvJSK2eQf-RVHeZyMMrWygro2Lj6WUj5vVaE8UYApzcyq09RoebkZmWDNK35rGTDB0jKtH0hIklRrTagWwwk9WjIZDSGMMt1gbw3hEK2-2I3wHDmJZ6FcWn/s1600/interior-morica-han-sarajevo.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" qaa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1YpsGnttDUBsWZByv-A_aMFvJSK2eQf-RVHeZyMMrWygro2Lj6WUj5vVaE8UYApzcyq09RoebkZmWDNK35rGTDB0jKtH0hIklRrTagWwwk9WjIZDSGMMt1gbw3hEK2-2I3wHDmJZ6FcWn/s320/interior-morica-han-sarajevo.jpg" width="320" /></a></div><br />
<br />
Ramai sa mai ciocnim o cupa <br />
La hanul vechi dintre coclauri,<br />
Ca pentru vin si pentru tine <br />
Mai am in san trei pumni de aur.<br />
<br />
Ramai sa-nmormantam tristetea,<br />
Si setea fara de-alinare,<br />
Cu vinul negru de la hanul<br />
Din valea umbrelor fugare.<br />
<br />
Stii tu, frumoaso, ca ulciorul<br />
Din care bei infrigurata<br />
E faurit cu taina sfanta <br />
Din tarna unui trup de fata?<br />
<br />
L-a faurit candva olarul<br />
Cel inspirat de duhul rau<br />
Din tarna unui trup de fata<br />
Frumos si cald ca trupul tau.<br />
<br />
Inmiresmeaza-te, frumoaso,<br />
Ca pe-un altar de mirodenii,<br />
Cat zarea-i plina de albastru,<br />
Si lumea-i plina de vedenii.<br />
<br />
Si-atat cat drumurile vietii<br />
Mai au pe margini bucurii.<br />
Ca maine in zadar vei bate<br />
La porti de suflete pustii.<br />
<br />
Iubeste-ma acum caci anii<br />
Nebanuiti vor pune frauri,<br />
Iar clipele iubirii noastre<br />
Se scurg ca undele pe rauri.<br />
<br />
<br />
p.s. Multumesc, Marcel, pentru ca mi-ai adus aminte....RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-4647665863887813082011-06-03T23:50:00.001+03:002012-07-13T08:33:55.290+03:00Rulouri cu scortisoara ...<div style="text-align: justify;">
... sau ce-si face omul cu mana lui bomba hipercalorica se numeste.</div>
<div style="text-align: justify;">
Poveste: mergand noi ca oamenii prin targ pe la filme, la mall-urile cele vestite si faloase, consumand, deci, produse consumiste si consumeriste, am nimerit intr-una din escapade si la vestitele cofetarii (?, s-or numi cofetarii ?, ca nu vand dulciuri, ci numai astea, numite cinnaboane, in diferse variante), in fine, la stabilimentele acelea unde miroase a scortisoara de-ti muta nasul inca de la o posta, si de unde nu poti pleca pana nu incerci macar cateva variante.</div>
<div style="text-align: justify;">
Si constatand eu ca frecventa cu care vizitam locul devine ingrijoratoare din punct de vedere al hranirii sanatoase (cine stie ce e-uri si prezervative sunt in chestiile pe care ni le vand... aia!) am purces de-a lungul si de-a latul netului cautand reteta perfecta pentru minunile pufoase si aromitor scurgacioase.</div>
<div style="text-align: justify;">
Am gasit o varianta americana:</div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://oldredbarnco.blogspot.com/2010/04/nirvana.html">Dana</a> de la Old Red Barn &co, care, pe buna dreptate, le numeste Nirvana.</div>
<div style="text-align: justify;">
si una localnica:</div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://gabrielacara.blogspot.com/2010/03/rulada-cinanabon.html">Gabriela</a> Cara, o fiinta care gateste fantastic, nu pot sa va spun! de altfel, puteti constata si singuri, admirand toate minunatiile prezentate pe blogul ei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Acestea fiind zise, am purces la fapte, astfel:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ingrediente:</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>pentru aluat: </b></div>
<div style="text-align: justify;">
7 grame drojdie uscata</div>
<div style="text-align: justify;">
125 ml lapte cald</div>
<div style="text-align: justify;">
125 ml apa calda</div>
<div style="text-align: justify;">
50 gr zahar tos</div>
<div style="text-align: justify;">
80 gr unt moale</div>
<div style="text-align: justify;">
1 lingurita sare</div>
<div style="text-align: justify;">
1 ou</div>
<div style="text-align: justify;">
500 gr faina 000</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>pentru umplutura:</b></div>
<div style="text-align: justify;">
unt de uns foaia</div>
<div style="text-align: justify;">
150 gr zahar brun</div>
<div style="text-align: justify;">
2 linguri scortisoara</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>pentru tava:</b></div>
<div style="text-align: justify;">
unt de uns tava</div>
<div style="text-align: justify;">
75 gr zahar brun</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>pentru glazura de vanilie:</b></div>
<div style="text-align: justify;">
90 gr branza Philadelphia</div>
<div style="text-align: justify;">
90 gr unt</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
250 gr zahar pudra</div>
<div style="text-align: justify;">
esenta vanilie</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>pentru crema caramel:</b></div>
<div style="text-align: justify;">
10 linguri zahar</div>
<div style="text-align: justify;">
250 ml lapte</div>
<div style="text-align: justify;">
1 lingura amidon</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>pentru sosul de ciocolata (ganas):</b></div>
<div style="text-align: justify;">
125 gr ciocolata amaruie</div>
<div style="text-align: justify;">
1 lingura unt topit</div>
<div style="text-align: justify;">
80 ml smantana dulce</div>
<div style="text-align: justify;">
esenta vanilie/rom</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>extra-uri:</b></div>
<div style="text-align: justify;">
dulceata de cirese amare</div>
<div style="text-align: justify;">
nuci tocate</div>
<div style="text-align: justify;">
fructe uscate</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Preparare rulouri:</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Intr-un castron amestecati laptele, apa, oul, untul, sarea si zaharul. Adaugati jumatate din cantitatea de faina si amestecati pana obtineti un amestec suplu, omogen. Adaugati drojdia si apoi restul de faina, pana ce aluatul este usor de manuit. Scoateti pe masa pudrata cu faina si framantati 7-10 minute. Puneti aluatul framantat intr-un castron bine uns cu unt si lasati sa creasca pana isi dubleaza volumul. (1 ora, poate 1 1/2 ora)</div>
<div style="text-align: justify;">
Incalziti cuptorul la 175 grade.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cand aluatul si-a dublat volumul, intindeti o foaie dreptunghiulara cam de 1/2 cm grosime. Ungeti bine cu unt topit si presarati uniform zaharul brun amestecat cu scortisoara. In acest stadiu puteti adauga bucati de fructe uscate, daca doriti. Incepand cu latura lunga, rulati aluatul, si cand ajungeti la capat ciupiti marginea pentru a o inchide. Taiati in 12 felii. (aici exista o intreaga discutie despre cum se taie mai bine: cu cutitul sau cu ata. Mie mi-a iesit cel mai bine cu un cutit cu lama subtire si foarte bine ascutit).</div>
<div style="text-align: justify;">
Pregatiti tava astfel: ungeti fundul tavii cu unt si presarati cu zahar. Puneti rulourile in tava destul de departate si lasati din nou la crescut pana isi dubleaza volumul (45 min) si umplu complet tava.</div>
<div style="text-align: justify;">
Bagati in cuptorul pre-incalzit si coaceti 20 de minute, sau pana incep sa se rumeneasca. Atentie sa nu le ia focul prea tare de sus, pentru ca se intaresc, formeand o coaja tare la suprafata, si ratati efectul "pufoshenie".</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Scoateti din cuptor si, cat sunt fierbinti, ungeti din belsug cu glazura de vanilie. Lasati sa se racoreasca si sa se patrunda bine, si apoi serviti calde, oferind celelalte sosuri si adaosuri pentru combinare dupa gustul fiecarui mushteriu.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Glazura de vanilie</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Amestecati toate ingredientele cu un mixer pana ce crema obtinuta devine pufoasa si usoara.<b> </b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Ganas (sos de ciocolata)</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Spargeti ciocolata bucatele mici, cu cat mai fine cu atat mai bine. Amestecati untul cu smantana, si puneti pe foc la topit, pana ce incep sa apara mici bule pe margine. Nu lasati sa fiarba, crema se poate arde si capata un gust neplacut. Luati de pe foc, adaugati ciocolata maruntita si lasati 30 de secunde sa se topeasca. Adaugati esenta de vanilie (sau alte arome, de exemplu portocala sau rom) si amestecati cu un tel drept, cu o miscare circulara, pana se incorporeaza ciocolata si crema devine fina. Incercati sa nu incorporati prea mult aer. Daca se taie, incalziti din nou, avand grija sa nu fiarba. Aceasta crema foarte versatila poate fi folosita ca sos, ca umplutura si chiar ca glazura, bine racita.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Crema caramel</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Topiti zaharul pe foc, amestecand mereu pentru a nu se arde. Nu ardeti zaharul prea tare, pentru ca va capata un gust amarui. Stingeti cu laptele caldut. Adaugati apoi amidonul si puneti din nou pe foc amestecand continuu pana ce crema se ingroasa putin si capata consistenta unei smatani. Lasati sa se racoreasca. Daca doriti, puteti adauga si 2-3 galbenusuri (odata cu amidonul) si obtineti o excelenta crema caramel pentru umplut prajituri.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Combinatii clasice:</div>
<div style="text-align: justify;">
- glazura de vanilie cu sos de ciocolata</div>
<div style="text-align: justify;">
- glazura de vanilie cu nuci si sos caramel</div>
<div style="text-align: justify;">
- glazura de vanilie si dulceata de cirese</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Rulourile pot fi preparate si in ziua anterioare, lasandu-le in faza de crestere intermediara la frigider. A doua zi, le scoateti cu ceva vreme in avans, sa ajunga din nou la temperatura camerei si la gradul de crestere dorit, si continuati cu bagatul la cuptor etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Si acum, cateva poze:</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6kCHRLCTgBGeXlfzs0F3baan5hHpE31QE73tf_GXfDafMDgN8XhDAe5cTtDymDVJThO_MfadwhdyzKULiNjksayl2E2-3CkQse8BzVvkqvRniUijeibtyHzt5yQfaKLVQp3ISWH6aQy2Q/s1600/IMG_5784.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="170" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6kCHRLCTgBGeXlfzs0F3baan5hHpE31QE73tf_GXfDafMDgN8XhDAe5cTtDymDVJThO_MfadwhdyzKULiNjksayl2E2-3CkQse8BzVvkqvRniUijeibtyHzt5yQfaKLVQp3ISWH6aQy2Q/s320/IMG_5784.JPG" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Ruluouri in faza de crestere intermediara (dupa sectionare)</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPtXmxB1R3LeohvFP9Ttztqbnf0AVdEEi4GV_bR36wKg3iTytSTMoLvhg7xTwy8MWGlTnFZld4Xg4rVSFk94vIXCpLiwCjXErLKofjheBDW3RzKGSm9T5AdoPszewvzAIskN8n7RsdcZiw/s1600/IMG_5773.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPtXmxB1R3LeohvFP9Ttztqbnf0AVdEEi4GV_bR36wKg3iTytSTMoLvhg7xTwy8MWGlTnFZld4Xg4rVSFk94vIXCpLiwCjXErLKofjheBDW3RzKGSm9T5AdoPszewvzAIskN8n7RsdcZiw/s320/IMG_5773.JPG" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Scoase din cuptor</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMh6UjqVzxVd6bOH58y98WbTW6STM4C2iE0UVpumVC5fZrnp5IinxY3jf8ZV-AAubllHAvFQdUqLdwLULQkqzpZ4Sbxr0kP4zZoaSswwRzCWYDMKFxi7TkQAc6I3NQOMG6lgezSnEKP2lZ/s1600/IMG_5778.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMh6UjqVzxVd6bOH58y98WbTW6STM4C2iE0UVpumVC5fZrnp5IinxY3jf8ZV-AAubllHAvFQdUqLdwLULQkqzpZ4Sbxr0kP4zZoaSswwRzCWYDMKFxi7TkQAc6I3NQOMG6lgezSnEKP2lZ/s320/IMG_5778.JPG" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Glazura de vanilie, faza de imbibare</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqffvDHADaUpdCfQJjGF60z0iu7biMQwTbpCFZTpMIchV10w-PMia8U15gEpcNTxz6czqdm-7tN7vpH4_p5yXWXqC9Y1IcdBn24cZgosoL5junMOpaD_3l2YCUmGCML8oP9qW19FzRLMJH/s1600/IMG_5781.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="155" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqffvDHADaUpdCfQJjGF60z0iu7biMQwTbpCFZTpMIchV10w-PMia8U15gEpcNTxz6czqdm-7tN7vpH4_p5yXWXqC9Y1IcdBn24cZgosoL5junMOpaD_3l2YCUmGCML8oP9qW19FzRLMJH/s320/IMG_5781.JPG" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Faza "pofta buna!"</td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
Un singur avertisment: se topesc instantaneu si se depoziteaza pe colacei! In rest, sunt divine...</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pofta buna!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-26833493700078676392011-05-04T10:36:00.000+03:002011-05-04T10:36:53.032+03:00DESPRE JUDECAREA APROAPELUI : Ceea ce reuşim ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi<div style="text-align: justify;">Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a “solicitat mult efort”, în el începe să lucreze “trufia”. Cel ce slăbeşte se uită cu “dispreţ” la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul care se căzneşte să scape de păcat, dar “instinctual” i-o ia înainte!”</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Ceea ce reuşim ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de “venin”. Banii,care vin spre noi, ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii” ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul, de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci !Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră, nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii, care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart, este un pacat si o spurcaciune. Nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderare, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie, orice cuvant greu este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu... "</div><br />
Autor: NICOLAE STEINHARDT<br />
<br />
Sursa: <a href="http://www.certitudinea.ro/">http://www.certitudinea.ro/</a>; <a href="http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/despre-judecarea-aproapelui">http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/despre-judecarea-aproapelui</a>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-3687354118039592992011-01-10T11:24:00.001+02:002011-01-10T11:49:27.464+02:00Plesu - despre limba noastra<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">"Ar trebui să ne fie tuturor ruşine de ceea ce se întîmplă în România de la o vreme. Am reuşit să intrăm în Europa, ieşind din rîndul lumii. Am devenit, ca niciodată parcă, o insulă absurdă, un conglomerat de dejecţii, plutind în derivă. Viaţa noastră cotidiană pendulează între ridicol şi convulsie, între mîrlănie şi delir. Sîntem cu toţii vinovaţi şi cu toţii victime. Cum ne-am mai putea reabilita în ochii noştri şi ai celorlalţi? Ce mai e de salvat? Uneori – deformare profesională – îmi spun că numai limba română, cu micul ei tezaur de împliniri intraductibile, merită încă o posteritate. Dar e limpede, pe de altă parte, că ea n-a fost niciodată mai batjocorită ca acum. Se vorbeşte sîngeros de urît, cu un apetit al promiscuităţii şi al degradării de care cu greu ne vom putea vindeca. Viaţa cetăţii a devenit o baie de vulgaritate. Sîntem în ochiul unui vîrtej toxic, al unei tornade, care riscă să ne desfigureze.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Cu puţin timp înainte să moară, Socrate îi spunea prietenului său Criton: „...reaua folosire a cuvintelor nu e doar o greşeală de limbă, ci şi un mod de a face rău sufletelor“ (Phaidon, 115, e). A vorbi şleampăt, răstit, ofensator, grobian şi, pe deasupra, greşit, a nu acorda atenţie greutăţii cuvintelor, a spune orice despre oricine, a vorbi pentru a provoca furie sau durere sînt tot atîtea feluri de a introduce, în mediul în care te manifeşti, o primejdioasă otravă. Strici bunul-gust, jigneşti buna-cuviinţă, tulburi ordinea firească a lucrurilor şi deformezi sufletele. Exigenţa unei bune utilizări a limbii se adresează mai ales oamenilor şi instituţiilor pentru care vorbirea e o profesiune: presa în toate variantele ei, şcoala pe toate nivelurile ei, scriitorii şi politicienii. Acestea sînt „mediile“ creatoare de modele. Din această zonă se aşteaptă criterii valide pentru constituirea unui stil de viaţă şi de convieţuire pe măsura demnităţii umane. Parlamentarul care ţine un discurs nu are doar a transmite un mesaj politic, nu are doar a contracara opinia unui adversar: el livrează auditoriului său un mod de a fi, un anumit design comportamental, un sentiment global al ordinii publice şi al valorilor. „Ce-ai face în primul şi în primul rînd, dacă ţi s-ar oferi sarcina guvernării?“ – a fost întrebat, la un moment dat, <span class="yshortcuts" id="lw_1294648241_0">Confucius</span>. Răspunsul său a sunat astfel: „Esenţialul este să numeşti corect lucrurile. Dacă denumirile nu sînt corecte, cuvintele nu se mai potrivesc. Dacă cuvintele nu se mai potrivesc, treburile statului merg prost. Dacă treburile statului merg prost, nici riturile şi muzica nu mai pot înflori. Dacă riturile şi muzica nu mai pot înflori, judecăţile şi pedepsele încetează să mai fie drepte. Dacă judecăţile şi pedepsele încetează să mai fie drepte, poporul nu mai ştie cum trebuie să se poarte“. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Aşadar, de vreme ce ordinea comunitară depinde în asemenea măsură de corectitudinea limbajului înseamnă că prima îndatorire a unei guvernări adevărate este folosirea adecvată a cuvintelor. Şi că cine se foloseşte de cuvinte, cine scrie şi vorbeşte în văzul lumii umblă la ţesătura cea mai intimă a naţiunii şi a statului. A vorbi înseamnă a decide, indirect, cu fiecare frază rostită, asupra limbii, asupra temeiurilor judiciare, asupra riturilor şi asupra artelor. A fi, cu alte cuvinte, clipă de clipă, legiuitor, creator de limbă, pedagog, moralist şi estet. Admit că e o povară uriaşă. Nu poţi fi Confucius pe perioada unui întreg mandat. Dar nici nu poţi pretinde respect şi legitimitate cînd raporturile tale cu limba pe care o vorbeşti sînt cele ale unui violator în recidivă."</div>Costelehttp://www.blogger.com/profile/12463160941735605313noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-60980660564474242682010-11-18T10:46:00.000+02:002010-11-18T10:46:32.200+02:00Despre mitocanie - Atlas de mitocanie urbana<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">de Neagu Djuvara</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">" S...ă ştiţi că mitocăniile – adică felurile de mitocani „e mai multe”. S-o luăm d'a capo. Termenul mitocan derivă din cuvântul slavon de origine grecească metoh sau metoc care desemna odinioară o căsuţă alăturată unei mănăstiri şi unde un călugăr ducea singur o viaţă particulară; mai târziu, mărit, metocul a servit ca loc de găzduire pentru călători. Dar, să fie înţeles, când acei călători erau obraze simandicoase, stareţul catadicsea să-i adăpostească în chiar conacul lui din incinta mănăstirii – aşa că numai omul de rând era trimis la metoc, zis apoi mitoc. Trist, nu-i aşa? Mitocanul, la origine, e doar omul de rând pe care sfinţia sa stareţul de mănăstire nu-l ia în seamă. Aşadar, sens social. Cu vremea însă, termenul a căpătat un sens peiorativ: mitocanul e omul care foloseşte un limbaj grosolan şi care-şi bagă furculiţa în farfuria ta. Şi, din ce în ce, cuvântul s-a încărcat de noi păcate. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Dar dacă mitocanii se recrutau cu precădere dintre orăşenii de la periferie sau dintre ţăranii de neam prost - cei care nu trăiau cu frica lui Dumnezeu - mitocanii se puteau găsi şi printre cei care se pretindeau boieri. Să vă povestesc o întâmplare de care am auzit în familie, în copilăria mea. Sora mai mare a mamei era căsătorită cu un baron de Reineck, corcitură de neamţ cu grec: bunică-sa venise din Germania, cum veniseră lord Byron din Anglia şi alţi apuseni, să lupte alături de greci în timpul războiului acestora de independenţă. Credeau că grecii, după 500 de ani de paşalâc turcesc mai erau grecii lui Pericle! Reineck a luat o fată a lui Alexandru Mavrocordat, ăl de la Missolonghi. Dar fiii lui au venit să se căpătuiască în Valahia, ţară mai mănoasă. Acum, să vă spun de mama acestui unchi al meu prin alianţă (un pierde-vară pretenţios; Ranetti, coleg cu el la Automobil Club, îi făcuse catrenul următor:Elegant, scos din cutie, Echipat pentru salon, Capul sus, irezistibil, Intră-n club domnul baron).Maică-sa, o moşiereasă oarecare, supărându-se odată pe logofătul moşiei, îi trânteşte înjurătura naţională: F...-ţi mama ta! Omul, în loc să se supere indignat, îi zice cu un zâmbet: Cu ce, coniţă? Ţăranul mucalit se arată boier, iar baroneasa, mitocancă. (Vărul meu, fiul baronului, şi-a „reabilitat” şi tatăl fandosit şi bunica mitocancă, prin felul în care s-a purtat în război, cu regimentul 4 Roşiori, fără să ia o zi de concediu şi, căzând eroic la Cotul Donului, la încercuirea Stalingradului). </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Să revenim la încărcătura de înţelesuri a cuvântului mitocan. Nu e, fireşte, mitocan ţăranul – sau nu era – când în sat mai asculta de popă, şi de învăţător, şi de pilda moşilor, şi de Dumnezeu... Mitocani în sat erau cei certaţi cu aceste oprelişti moştenite şi, cu precădere, cei mai mulţi erau de la periferia oraşelor. Dar să nu confundăm mitocan cu mahalagiu, chiar dacă cei mai mulţi mitocani se găseau printre mahalagii. Conu’ Alecu Paleologu, căruia îi plăceau paradoxurile, a făcut cândva elogiul mahalalei. E drept că mahalagiii pot fi simpatici – printre ei şi-a ales Caragiale câteva figuri cărora le-a conferit imortalitatea. Ca mahalagiul să se prefacă în mitocan, trebuie să-i adaugi o anumită agresivitate, un vocabular intenţionat şi mereu grosolan, isprăvind fiecare perioadă cu o înjurătură grasă. Totul putându-se isprăvi şi cu pumnul. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Din nefericire, dacă mitocănia era încă un fenomen relativ marginal în societatea de la începutul veacului trecut, „epoca de aur” a comunismului a prefăcut-o într-o stare cvasi-generalizată şi copleşitoare. Cum să explicăm această explozie a mitocăniei după cei 60 de ani de comunism – adică două generaţii (că celor 45 de ani „oficiali”, ţin le să adaug şi vreo 15 din recenta perioadă de „democraţie originală”)? Eu văd două cauze principale:</div><div style="text-align: justify;">1. S-a scos smântâna de pe ţară. Adică, din burghezia mai educată, încropită în 150 de ani şi din chiaburii satelor au murit câteva sute de mii la canal şi în închisori, iar alte câteva zeci de mii au izbutit să fugă – dar emigrarea a continuat şi continuă şi după decembrie 1989, fenomen cu totul nou în psihologia românilor, poporul care emigra cel mai puţin din toată Europa. S-ar zice că astăzi tinerii români cei mai valabili sunt scârbiţi de propria lor ţară. </div><div style="text-align: justify;">2. În locul acestei pături a apărut o nouă oligarhie, cu criterii inverse de selecţie: slugărnicia, ura trecutului, setea de putere şi de îmbogăţire imediată. La asta s-a adăugat transferul brusc şi prea grabnic a unei jumătăţi din populaţia satelor în oraşe extinse în improvizaţie, pentru împlinirea peste noapte a unei ţări industriale „multilateral dezvoltate”. Oamenii rupţi din structurile tradiţionale ale satului, bărbatul şi femeia muncind, copiii au crescut în sălbăticie de junglă. Şi, mai grav, românul s-a înrăit. Asistăm la o dramatică modificare a profilului etnic al românului. De unde putea fi învinuit de o oarecare moleşeală şi de indulgenţă excesivă (formula clasică Ei, săracul!), acum a devenit de o agresivitate şi de o brutalitate nemaiîntâlnite. S-a suit scroafa-n copac, dar scroafa e ca lupul! Când te agaţă un automobilist zicând că tu eşti vinovat de nu ştiu ce manevră, nu-i mai ajunge înjurătura. Iese din maşină şi dă cu pumnul în caroseria ta, când nu ţi-l dă chiar în ochi. Pericol, dom’le! Rezultatul e o mitocănie fantastic de răspândită, mai cu seamă la tineret. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Treci prin faţa unui liceu la ieşirea de la ore. În grupul de băieţi (şi fete), în vocabularul băieţilor, termenul neolatin, sonor, desemnând sexul masculin, e folosit încontinuu, gras, apăsat, cu un semn de exclamaţie! L-ai văzut, bă, pe boul ăla de X? Ce crede? „Aia” mea (!) Când i-oi băga pumnu-n gură, „aia” mea! Şi scuipă pe jos. Chiar de faţă cu fetele. Ce se poate face faţă de asemenea avalanşă de grosolănie? Cum să-i vindecăm pe tineri? Nobila campanie care s-a început e bine venită. Dar rămân pesimist. Mi-e teamă că n-o să convingă decât pe cei... deja convinşi, adică rămaşi sfiicioşi şi speriaţi, în afara valului. Şcoala cumva? Ministerul Educaţiei e prost numit: nici Universitatea, nici liceul şi nici măcar şcoala primară nu-s menite să educe moral copilul. Ministerul ar trebui să se numească al Învăţământului. Educaţia e treaba familiei - cei şapte ani de acasă şi chiar de două ori şapte ani. Dar cu noua societate pe care am descris-o mai sus, ce educaţie pot da cei ce sunt de-acum mitocani înrăiţi? Să aşteptăm noua generaţie? Păi, s-a împlinit aproape una şi copiii seamănă cu părinţii. Jele! Să aşteptăm încă o generaţie? N-o să fie cumva la fel? Cerc vicios.Eu văd o mică licărire de speranţă. Ştiţi care? Şederile în străinătate. Fiindcă, după cum am spus la început, mitocăniile „e mai multe”. La nivel internaţional, mitocanul francez, mitocanul englez, mitocanul german sunt altfel decât mitocanul român. Mitocănia e strict naţională. Aşa că, mitocanul român, în contact cu mitocanul francez, de pildă, nu „captează” îndată mitocănia ăstuia, ci numai dacă stă foarte mulţi ani în acea ţară. Deci, normal, el se va lăsa contaminat de ne-mitocăniile străine şi, poate, vindecat...Aştept mântuirea mitocăniei româneşti dintr-o largă ciocnire cu mitocăniile apusene."</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">fragment preluat din <a href="http://www.radioguerrilla.ro/antimitocanie/">Atlasul de mitocanie urbana</a> scos de <a href="http://www.radioguerrilla.ro/">Radio Guerilla</a></div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-67971196976505072222010-10-15T14:00:00.000+03:002010-10-15T14:00:09.121+03:00Hainele cele noi ale imparatuluide Hans Christian Andersen<br />
<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">A fost odată un împarat, căruia îi placeau aşa de mult hainele noi, încât el îşi cheltuia averea numai pe îmbrăcăminte. Când mergea la o paradă sau când se ducea la teatru ori la plimbare, nu avea alt gând decât să-şi arate hainele noi.</div><div style="text-align: justify;">În fiecare ceas al zilei îşi schimba hainele, şi cum se zice de-un rege: "E la sfat", astfel se spunea despre el: "Împaratul e la dulapul cu haine".</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În cetate era mare veselie: treceau pe-acolo tot felul de străini; într-o zi iată ca veniră doi pungaşi care se dădură drept mari meşteri ţesători şi spuseră că ei ştiau a ţese cea mai minunată stofă din lume. Nu numai culorile şi desenele erau nemaipomenit de frumoase, dar hainele făcute din această stofă aveau o însuşire ciudată: se faceau nevazute pentru orice om care nu-şi îndeplinea bine slujba, sau care era mărginit la minte.</div><div style="text-align: justify;">"Astea-s haine straşnice, se gândi împăratul; cu ele am să pot cunoaşte destoinicia oamenilor mei; am să pot deosebi pe cei deştepţi dintre proşti. Da, îmi trebuie numaidecât această stofă".</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Şi dădu îndată o mare sumă de bani celor doi pungaşi, ca ei să-şi înceapă lucrarea cât mai repede.</div><div style="text-align: justify;">Ei întinseră două războaie şi se făceau că lucrează de zor, cu toate că nu era nimic pe ţevile lor. Mereu cereau să li se dea mătase subţire şi fir de aur; dar ei le puneau de-o parte, în sacul lor, şi lucrau pâna la miezul nopţii pe războaiele goale.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">"Trebuie să ştiu acum unde au ajuns ei cu ţesutul stofei", îşi zise împaratul.</div><div style="text-align: justify;">Şi i se umplea inima de grijă, gândindu-se că cei proşti şi nedestoinici pentru slujba lor nu vor putea să vadă stofa. Nu doar că se îndoia de dânsul, dar totuşi chibzui că ar fi bine să trimită întâi pe altcineva, care să vadă lucrul înaintea lui. Toţi locuitorii din cetate ştiau de însuşirea minunată a stofei şi fiecare ardea acum de nerabdare să afle cât de prost şi netrebnic e vecinul lui.</div><div style="text-align: justify;">"O să trimit pe cel mai vechi şi mai bun ministru al meu, se gândi împaratul, să vadă ce-au lucrat ţesatorii; el poate mai bine ca oricine să judece lucrul; el se deosebeşte dintre toţi şi prin deşteptăciunea şi prin vrednicia lui".</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Cinstitul şi bătrânul ministru merse în sala unde lucrau cei doi pungaşi la razboaiele lor goale.</div><div style="text-align: justify;">"Dumnezeule! se gândi el deschizând ochii mari, eu nu văd nimic". Dar nu zise nici un cuvânt.</div><div style="text-align: justify;">Cei doi ţesători îl poftiră să vină să se uite mai de aproape, şi-l întrebara cum i se par culorile şi desenul, şi-n acelaşi timp îi arătară războaiele lor; bătrânul ministru îşi aţinti ochii, dar nu vedea nimic, prin faptul că nici nu era nimic.</div><div style="text-align: justify;">"Doamne! se gândi el, sunt eu într-adevăr aşa de mărginit? Nu trebuie ca cineva să bănuiască una ca asta. Dar eu sunt oare aşa de nevrednic? Nici nu îndrăznesc sa spun că stofa e nevazută pentru mine!"</div><div style="text-align: justify;">- Ei bine, cum vi se pare? întrebă unul din cei doi ţesători.</div><div style="text-align: justify;">- O, e frumoasă, nici nu se poate o stofă mai frumoasă! răspunse bătrânul ministru, punându-şi ochelarii. Ce desen şi ce culori!... Da, pot spune împarătului că sunt foarte mulţumit.</div><div style="text-align: justify;">- Asta ne bucură grozav, ziseră amândoi ţesătorii, şi ei începură a-i arăta desene şi culori închipuite, dându-le fel de fel de nume. Bătrânul ministru îi ascultă cu cea mai mare luare-aminte, ca să poată spune împaratului toate deslusirile lor.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Cei doi şarlatani cereau mereu bani, mătase şi fir de aur; le trebuia foarte mult pentru stofa asta. Bineînţeles că ei puneau toate astea de-o parte: războaiele lor rămâneau tot goale şi ei lucrau de zor.</div><div style="text-align: justify;">Câtva timp după asta, împăratul trimise un alt slujitor credincios să vadă stofa şi dacă ţesătorii mai au mult pâna s-o ispravească.</div><div style="text-align: justify;">Acestuia i se întâmplă acelaşi lucru ca şi ministrului: se uită şi iar se uită, dar nu vazu nimic.</div><div style="text-align: justify;">- Nu-i aşa că-i minunată stofa asta? îl întrebară cei doi şarlatani, arătându-i frumosul desen şi culorile strălucite care nu se vedeau deloc.</div><div style="text-align: justify;">"Cu toate astea prost nu sunt! se gândi omul. Pesemne că nu sunt vrednic de locul meu? Asta-i cam ciudat, să iau bine seama să nu mi-l pierd".</div><div style="text-align: justify;">Apoi lăuda şi el stofa, şi îşi arătă admiraţia pentru alegerea culorilor şi mai ales a desenului.</div><div style="text-align: justify;">- E de-o frumuseţe neînchipuită, spuse el împaratului; şi tot oraşul nu mai vorbea decât de stofa cea minunată.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În sfârşit vru şi împaratul s-o vadă, cât era înca pe război. Însoţit de-o mulţime de oameni aleşi, printre care erau şi cei doi credincioşi ai lui care vazusera stofa, se duse în sala unde cei doi pungaşi ţeseau mereu, dar fără fir de aur nici de mătase.</div><div style="text-align: justify;">- Nu-i aşa că-i de toată frumusetţea! ziseră cei doi credincioşi. Desenul şi culorile sunt demne de Marita ta.</div><div style="text-align: justify;">Şi ei arătară cu degetul războaiele goale, ca şi cum ceilalţi ar fi văzut ceva.</div><div style="text-align: justify;">"Ce-i asta, se gândi împaratul, eu nu văd nimic. Asta-i îngrozitor. Sunt eu oare un prost? Ori sunt nevrednic de-a împărăţi? Niciodată nu mi-aş fi putut închipui, ca tocmai mie să mi se întâmple o asemenea nenorocire". Apoi deodată strigă:</div><div style="text-align: justify;">- E de toată frumuseţea! Vă mărturisesc deplina mea mulţumire.</div><div style="text-align: justify;">Clătina din cap cu un aer satisfăcut şi privi spre războaie fără a îndrazni să spună adevărul.</div><div style="text-align: justify;">Toţi curtenii se uitară unii dupa alţii şi iar se mai uitară, fără însă a vedea nimic şi ziseră şi ei ca împăratul.</div><div style="text-align: justify;">- Într-adevăr e de toată frumuseţea! Ei îl sfătuiră chiar să îmbrace hainele din stofa asta la cea dintâi mare paradă.</div><div style="text-align: justify;">- E neînchipuit de frumos, e fermecător, e admirabil! strigau toate gurile şi mulţumirea era pe feţele tuturor.</div><div style="text-align: justify;">Cei doi şarlatani fură decoraţi şi primiră rangul de Mari Ţesatori ai curţii.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Toată noaptea în ajunul marii parăzi ei vegheară şi lucrară la lumina a şaisprezece lumânări. Lumea toată văzu ce osteneală îşi dădeau să gătească hainele noi ale împăratului. În sfârsit, se făcură că scot stofa din război, tăiară în aer cu nişte foarfeci mari, cusură cu un ac fără fir, apoi spuseră că haina-i gata. Împaratul, urmat de aghiotanţii lui, se duse s-o vada şi pungaşii, ridicând un braţ în aer ca si cum ar fi ţinut ceva, ziseră:</div><div style="text-align: justify;">- Iată pantalonii, iată haina, iată si mantia. Totul e uşor ca pânza de păianjen. Nici o grijă să n-aveţi c-o să vă fie vreodată grea o asemenea haină; asta-i şi cea mai minunata însuşire a acestei stofe.</div><div style="text-align: justify;">- Negreşit, răspunseră aghiotanţii; dar ei nu vedeau nimic, pentru că nici nu era nimic.</div><div style="text-align: justify;">- Dacă Măria Ta binevoieşte să se dezbrace, noi îi vom încerca hainele, în faţa oglinzii celei mari. Împaratul se dezbrăcă şi pungaşii se făcură că-i dau hainele una dupa alta. Îl învârtiră ca şi cum l-ar fi îmbrăcat, iar el, se suci, se răsuci în faţa oglinzii.</div><div style="text-align: justify;">- Doamne! Ce bine vine, parcă-i turnată! Ce croială frumoasă! strigara curtenii. Ce desen! Ce culori! Ce haină nepreţuită!</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Marele maestru de ceremonii intră.</div><div style="text-align: justify;">- Vă aşteaptă la uşa baldachinul, sub care Măria Voastră va merge la parada, zise el.</div><div style="text-align: justify;">- Bine, sunt gata, răspunse împaratul. Cred că nu sunt rau îmbrăcat.</div><div style="text-align: justify;">Şi se mai întoarse încă o dată în faţa oglinzii, ca să-şi privească bine înfaţişarea lui măreaţă.</div><div style="text-align: justify;">Curtenii, care trebuiau să-i ducă din urmă trena, se făcură că ridică ceva de jos; apoi ţinură mâinile în sus, nevoind a lăsa să se bage de seama că ei nu văd nimic.</div><div style="text-align: justify;">Pe când împaratul mergea mândru sub baldachinu-i mareţ, toţi oamenii, în uliţe şi pe la ferestre strigau: "Ce mai haină stralucită! Ce frumoasă trenă are! şi ce croială minunată!</div><div style="text-align: justify;">Fiecare se ferea, ca nu cumva să se bage de seamă că el nu vede nimic; s-ar fi dat de gol numaidecât că-i prost şi că-i nevrednic de slujba lui. Niciodată hainele împaratului nu stârniseră o mai mare admiraţie.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">- Dar eu vad că n-are haine deloc, zise un copil mic.</div><div style="text-align: justify;">- Doamne, ascultă glasul nevinovăţiei! şopti tatăl lui.</div><div style="text-align: justify;">Şi îndata rosti şi mulţimea cuvintele copilului.</div><div style="text-align: justify;">- Este un copilaş care spune că împăratul n-are haine deloc.</div><div style="text-align: justify;">- N-are haine deloc! strigă în sfârşit norodul.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Împăratul fu grozav de jignit, căci i se păru că avea dreptate. Asa era. Totusi se socoti în gând şi îşi luă hotărârea:</div><div style="text-align: justify;">"Orice-o fi, trebuie s-o duc de-acum pâna la sfârşit!"</div><div style="text-align: justify;">Şi îşi ridică apoi cu mai multă mândrie, capul; şi curtenii ţineau înainte, cu respect, trena care nu era.</div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-26382747379748182212010-09-23T23:16:00.005+03:002010-09-23T23:25:57.407+03:00Long way up - ziua 9<div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;">Stiu, am ramas dator. Am facut o pauza datorita factorilor externi ce mi-au mancat timpul si energiile (mutare, vacanta, op... etc). acum am revenit. Ziua a 9-a am rezervat-o pescuitului in Arhipelagul Lofoten. Am inchiriat un vas cu capitan cu tot si am iesit in larg. Datorita curentilor calzi arhipelagul este plin de bancuri de torsk, un soi de cod, cu carnea alba si buna, exemplarele prinse de noi avand intre 3 si 5 kg. Maruntaiele au fost aruncate pescarusilor care s-au batut pentru ele, oferindu-ne noua cateva cadre de exceptie.</span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><object height="385" width="480"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/FiXfYW6fOM4?fs=1&hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/FiXfYW6fOM4?fs=1&hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object> </span></div>Costelehttp://www.blogger.com/profile/12463160941735605313noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-67893268902717786772010-09-19T12:21:00.000+03:002010-09-19T12:21:33.802+03:00O zi......diferita de toate celelalte. Cum diferita? De ce diferita? Pentru ca ieri, draga noastra mica a implinit noua ani. Si verisoara ei, doi. Numai ca Doi ani, n-a putut fi prezenta la petrecerea lui Noua ani... le desparte din pacate un ocean. Eeeeehhhh, sa nu cadem in pacatul intristarii, ci sa vedem de ce avem sa ne bucuram.<br />
<br />
Intai preparativele:<br />
<a href="http://laviajerina.blogspot.com/2010/09/e-toamna-iar.html">Aperitiv de iarna</a><br />
<br />
<img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5518542474340718242" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg782YoLn4cS6q0a9oEgFielRSnf7nIP_N-COO2PxmzWRfxA1G2qhUujlLqAy5OhmirnrBV0c6iSWn3QtE5xUAjo9rLCd-ImGhH8PE1DJj4Vj4t9btFP8XXV1s_kbthccRX8aRfdMaC2Ww/s400/IMG_0004.JPG" style="cursor: pointer; display: block; height: 267px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 400px;" /><br />
Urda cu marar<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioPqhHDJ2kQaz4BP-iS_ev359zBbGJc9j2dROYkxIPkSlqZ4hthT0D6ek6lJckpm3F-7LYZn7W2Q5whyphenhyphenl80Uwz86a03JGyjRvp5J4w1dxh1TLrrsdLbXj1Sp-T2EMqfUvXuV-usIBvn00/s1600/IMG_0005.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioPqhHDJ2kQaz4BP-iS_ev359zBbGJc9j2dROYkxIPkSlqZ4hthT0D6ek6lJckpm3F-7LYZn7W2Q5whyphenhyphenl80Uwz86a03JGyjRvp5J4w1dxh1TLrrsdLbXj1Sp-T2EMqfUvXuV-usIBvn00/s320/IMG_0005.JPG" /></a></div> Cascaval cu rosii<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_DcJHUeYM0Jon2xchls9GNEawXbvrgQOjqeaV9ftoRY8Q8qOuV_gNKyj0NkHwxLHWfGATwmNdfyOH9dZYZGuaj-9YXG6IkQDM37kFzORU7o3fie80hIA6d0m1qTOKFFE_oJWEzLZ8iRA/s1600/IMG_0006.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_DcJHUeYM0Jon2xchls9GNEawXbvrgQOjqeaV9ftoRY8Q8qOuV_gNKyj0NkHwxLHWfGATwmNdfyOH9dZYZGuaj-9YXG6IkQDM37kFzORU7o3fie80hIA6d0m1qTOKFFE_oJWEzLZ8iRA/s320/IMG_0006.JPG" /></a></div><br />
Salata de vinete<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiY9AYRaPV-G85GvMbM6OkOj59k1x35TuPZne9BPX3j-Xv3KLWJZqTMOypwNmdMObDtTZVlsBAGDqQkprv-HGkndyULVhoZMk_cqbpJ6scvY6KqfNDTkpAHJo6eGicn9hsCXu5n9wKwh1I/s1600/IMG_0007.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiY9AYRaPV-G85GvMbM6OkOj59k1x35TuPZne9BPX3j-Xv3KLWJZqTMOypwNmdMObDtTZVlsBAGDqQkprv-HGkndyULVhoZMk_cqbpJ6scvY6KqfNDTkpAHJo6eGicn9hsCXu5n9wKwh1I/s320/IMG_0007.JPG" /></a></div>Degetele din piept de curcan si chiftelute<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVwNWcn6MLvY7rCJrNnyNSeWV6AG5aMAliKNhtk2ejETQ2lCw0VfOdN3r3l-KJsKGUTmzHraphkQQJwmRLhC61NXmcAQ_csSe5eZSofTYw81AlDvuwhqEtH6MWfgNOc_fxxFyTv6kiSzo/s1600/IMG_0008.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVwNWcn6MLvY7rCJrNnyNSeWV6AG5aMAliKNhtk2ejETQ2lCw0VfOdN3r3l-KJsKGUTmzHraphkQQJwmRLhC61NXmcAQ_csSe5eZSofTYw81AlDvuwhqEtH6MWfgNOc_fxxFyTv6kiSzo/s320/IMG_0008.JPG" /></a></div>Salata de boeuf cu floricica de morcov<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiT_hy8M8HsoReFFGVrzRUGjtXD9vJEn7TUp7z6GVu0fFqR7rFEvEgBTQuL07q5V7QG1tJFOtkxIkcy6Dcl2DzjG2OHLwaIOLdUAnIh9wpKAT_JUt-LLIfVOiHP52pdJsXb7km7RBkhG9Y/s1600/IMG_0009.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiT_hy8M8HsoReFFGVrzRUGjtXD9vJEn7TUp7z6GVu0fFqR7rFEvEgBTQuL07q5V7QG1tJFOtkxIkcy6Dcl2DzjG2OHLwaIOLdUAnIh9wpKAT_JUt-LLIfVOiHP52pdJsXb7km7RBkhG9Y/s320/IMG_0009.JPG" /></a></div>Somon cu pasta de branza si ou de prepelita <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEGXJSiyVmw9-igxf8pyxG5CsBRDzu8_t-z4FfC0r-X8ryzDLd29yWtSRKafYV2mbv0Rc1YUPemsNPLDkn0z4M-aNKJ6amazog-jOWd6AbMd4F21xBKcgrQhf_fJZEXGUqjaE6wGpvmPA/s1600/IMG_0026.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEGXJSiyVmw9-igxf8pyxG5CsBRDzu8_t-z4FfC0r-X8ryzDLd29yWtSRKafYV2mbv0Rc1YUPemsNPLDkn0z4M-aNKJ6amazog-jOWd6AbMd4F21xBKcgrQhf_fJZEXGUqjaE6wGpvmPA/s320/IMG_0026.JPG" /></a></div><br />
Adica, pana aici, cam asa:<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWEVwjNziSbTqnqPAY05aWFuNnXok5TaiJBlV6-x9OGqJUHxsOdxbekmjIuTzscG9Jfk2iH2PQC_HxhIMjehzsn5MF_qCLf8QoUr7vKdGz-nCg4dxaEl0G-V5ONeu8G6yf3S5Ir_erVP0/s1600/IMG_0010.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWEVwjNziSbTqnqPAY05aWFuNnXok5TaiJBlV6-x9OGqJUHxsOdxbekmjIuTzscG9Jfk2iH2PQC_HxhIMjehzsn5MF_qCLf8QoUr7vKdGz-nCg4dxaEl0G-V5ONeu8G6yf3S5Ir_erVP0/s320/IMG_0010.JPG" /></a></div>Mai departe, ousoare cu mustar si ardei rosu<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4zmsiwFKhB3lZHcxv3V-02J4oicBugoqVPx_umW-fmeKfMgboPUiNlhU37e741WVc-CAlZlYJMUPUc3i3Z2IkBzKugDp45b1kpFrmbFuijHphEU7_HAyGLL_jrpsBfsNMFKYPcwriwXU/s1600/IMG_0012.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4zmsiwFKhB3lZHcxv3V-02J4oicBugoqVPx_umW-fmeKfMgboPUiNlhU37e741WVc-CAlZlYJMUPUc3i3Z2IkBzKugDp45b1kpFrmbFuijHphEU7_HAyGLL_jrpsBfsNMFKYPcwriwXU/s320/IMG_0012.JPG" /></a></div>Tapas cu rosii, ulei de masline si jamon serrano<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9E9yWle6E0lfEPJk_XZTgjY1gT1dXfhRR8r62c9PA0cNmTKcxGLOlYjslm3cyVsRCukQia9EiQvOCZWnOcS6uGR5pD0ltRPmA7FK3a1NZvrWZUxZvZXEc7Tl_1oH2onnCozq_KeuFUw0/s1600/IMG_0013.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9E9yWle6E0lfEPJk_XZTgjY1gT1dXfhRR8r62c9PA0cNmTKcxGLOlYjslm3cyVsRCukQia9EiQvOCZWnOcS6uGR5pD0ltRPmA7FK3a1NZvrWZUxZvZXEc7Tl_1oH2onnCozq_KeuFUw0/s320/IMG_0013.JPG" /></a></div>Platou cu betisoare de legume si sos tartar<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaZgTX3PGt7u0zRlkeqTmKhoV1dRpB-JgTHJ47VTDF4Sd2ab1DrD7hjpu8KK3oJO1tQiiF93a3HRvSOGB0n1HPHbjwUKANXheKud8wbmngnx6GpV4ZTNix_DGcb5c_WIgmDIE2oscFejk/s1600/IMG_0016.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaZgTX3PGt7u0zRlkeqTmKhoV1dRpB-JgTHJ47VTDF4Sd2ab1DrD7hjpu8KK3oJO1tQiiF93a3HRvSOGB0n1HPHbjwUKANXheKud8wbmngnx6GpV4ZTNix_DGcb5c_WIgmDIE2oscFejk/s320/IMG_0016.JPG" /></a></div>Pasta de peste cu capere si decor de masline negre<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6gkwlAsTqmyOziPtkWe2e173J2rIKyhZXSH4FgWpbNiSp34b70BPRhmheRD-ttkGB49vP83aWnHwylmHHSWpsHfjRZ_f_vz906IFyKq3tjwFbgA1aA2E4gyssHjAbWABdbSf6gKIgmDY/s1600/IMG_0014.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6gkwlAsTqmyOziPtkWe2e173J2rIKyhZXSH4FgWpbNiSp34b70BPRhmheRD-ttkGB49vP83aWnHwylmHHSWpsHfjRZ_f_vz906IFyKq3tjwFbgA1aA2E4gyssHjAbWABdbSf6gKIgmDY/s320/IMG_0014.JPG" /></a></div>Ceva dulce sa nu moara invitatii de la tort :D<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjf123wmw3iRm3Q8pmfsip8DSXfFGa_AN-y-o33Co40gEzDPGH_IRCuWtP8LV_MD2FvuFk6Vu8FKCw0H8e9Qmw5Bdh-H_LYk-7Y9jcVQ2dyFJkM0uIy7ZkcZM2yOreeAJMcyg25oYiDwW0/s320/IMG_0022.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Tarta cu lamaie</td></tr>
</tbody></table><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjesjOfF6La_At9PFBTBzN2TIV6rs4hlbthEj143xXlMzIY0HxgV17MRl2dq1RWezEFw18ARAd2AamEIA7wd9N8G_McAPiP3Y29YmABOaC3v_TkXoWAAEfAYKqU4zvuY-hq7jMCEkwucuA/s1600/IMG_0036.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjesjOfF6La_At9PFBTBzN2TIV6rs4hlbthEj143xXlMzIY0HxgV17MRl2dq1RWezEFw18ARAd2AamEIA7wd9N8G_McAPiP3Y29YmABOaC3v_TkXoWAAEfAYKqU4zvuY-hq7jMCEkwucuA/s320/IMG_0036.JPG" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Fantezie cu iaurt si fructe de padure</td></tr>
</tbody></table><br />
Apoi invitatii<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjj4-8ttlXP24EQs68isjS0bh4d78nPhJe5O9yfPaHO8SST6XWwT9_EM7qRL5r-iNqW1lb3McwloWBdFlCKNJqJc1XmL_OfEyG-DyV0jZNZG98apWLvUQOTyhGIBPVnZ4mG5jOLEJ1Zu2g/s1600/IMG_0033.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjj4-8ttlXP24EQs68isjS0bh4d78nPhJe5O9yfPaHO8SST6XWwT9_EM7qRL5r-iNqW1lb3McwloWBdFlCKNJqJc1XmL_OfEyG-DyV0jZNZG98apWLvUQOTyhGIBPVnZ4mG5jOLEJ1Zu2g/s320/IMG_0033.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikdVrp9T1Dx-sMS3JC7BWJwZd3qgk-h9QsCMQuNCsIQEmAKC59LqY0FFclKoDLaji7TKJTk7hJFa7u1ubvhuPQsLJJj1-XeL0B2U2KlavKsPzaWk7h_4mLEDuax1I-UUT8MjDN64xshqE/s1600/IMG_0039.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikdVrp9T1Dx-sMS3JC7BWJwZd3qgk-h9QsCMQuNCsIQEmAKC59LqY0FFclKoDLaji7TKJTk7hJFa7u1ubvhuPQsLJJj1-XeL0B2U2KlavKsPzaWk7h_4mLEDuax1I-UUT8MjDN64xshqE/s320/IMG_0039.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9vBxJP61LDRkSLLIj4-TqOyRwUVSovLioAE_twYCBBIlP3EVTq-Q9airvB_nift6FXehD6Vka77vVdHUt5qPRdNgxceEUHsmX-ja_5_J3eKaE3tvo6gLQko3IaXQht5F3mhvmNijhfY4/s1600/IMG_0053.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9vBxJP61LDRkSLLIj4-TqOyRwUVSovLioAE_twYCBBIlP3EVTq-Q9airvB_nift6FXehD6Vka77vVdHUt5qPRdNgxceEUHsmX-ja_5_J3eKaE3tvo6gLQko3IaXQht5F3mhvmNijhfY4/s320/IMG_0053.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQBWnO9wn_GgRs8-SyOiS5PQHxPCOsafY3WMEuYFeXC7R1pIKfF95Y3xwfCLkS0uudTXXmzSXMfsT6q6BmkXj97DbsLmv82-mhkIxkLeDg30wXKxza0t8_OyAuKVECehmQFDSHnKz8a3w/s1600/IMG_0054.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQBWnO9wn_GgRs8-SyOiS5PQHxPCOsafY3WMEuYFeXC7R1pIKfF95Y3xwfCLkS0uudTXXmzSXMfsT6q6BmkXj97DbsLmv82-mhkIxkLeDg30wXKxza0t8_OyAuKVECehmQFDSHnKz8a3w/s320/IMG_0054.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKpZbS8aL39d8nL_VRLIso6QY__H_wXiAzQ8rZeobgPyehG1dU3n479X_4N1NBC_jrwutgEP8MS7nkIEOmaWsR_LgqGNU4xj-X22ZaR4yAE93OlLWJI6AFChQoZefJZgsB0_X7VC8-Otk/s1600/IMG_0062.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKpZbS8aL39d8nL_VRLIso6QY__H_wXiAzQ8rZeobgPyehG1dU3n479X_4N1NBC_jrwutgEP8MS7nkIEOmaWsR_LgqGNU4xj-X22ZaR4yAE93OlLWJI6AFChQoZefJZgsB0_X7VC8-Otk/s320/IMG_0062.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNLMyGZp6-2__S8RvPUAX7dsRGarXPr2X-G6k7XSKZ_TCCfDXhCYP9191d4xjjwFlFMxidA1yrVS7-SRcDEVMhIzPKdWiisrHELmLUdKlWbDQa9VLY169rX0gK_YGxXJv2MnAiTADMvas/s1600/IMG_0071.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNLMyGZp6-2__S8RvPUAX7dsRGarXPr2X-G6k7XSKZ_TCCfDXhCYP9191d4xjjwFlFMxidA1yrVS7-SRcDEVMhIzPKdWiisrHELmLUdKlWbDQa9VLY169rX0gK_YGxXJv2MnAiTADMvas/s320/IMG_0071.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCUIszSf7JUQyTTyPwTaEopABj1wWUdDqVEd_hYHs070YkOAqgKUhDQbptAIDvqaohQWJgvX97RV2vdizqeEFvu7c3mKnxPHIPyiODFnXLyfEbD1oNXdZfNzKN0019TzxPvuKV9z_b-CI/s1600/IMG_0074.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCUIszSf7JUQyTTyPwTaEopABj1wWUdDqVEd_hYHs070YkOAqgKUhDQbptAIDvqaohQWJgvX97RV2vdizqeEFvu7c3mKnxPHIPyiODFnXLyfEbD1oNXdZfNzKN0019TzxPvuKV9z_b-CI/s320/IMG_0074.JPG" /></a></div><br />
<br />
La urma, "Multi ani traiasca!"<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6wS5XXnKNlP7sSj9X0bfrMnUFW59LkYaK6XLC1LKpcQ_qKxSVl8FeUHD2CnvgUNIKtkZLTfZRq214GYvKIsKzezQTCd3fnLq8eFyPTtxRbA3B_8E1oqV3jA5u6LZmLjNlEVOliw501Ig/s1600/IMG_0089.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6wS5XXnKNlP7sSj9X0bfrMnUFW59LkYaK6XLC1LKpcQ_qKxSVl8FeUHD2CnvgUNIKtkZLTfZRq214GYvKIsKzezQTCd3fnLq8eFyPTtxRbA3B_8E1oqV3jA5u6LZmLjNlEVOliw501Ig/s320/IMG_0089.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0dxD41PiPWYBS_7kS1CEfq6JcFEwZoiKIEnECpglGf407HTt-7S4SLXK77EOqe25dTcap6BsYbbMyxOFOdnwcM0QuTRjsFwJLxGLqXGcV9h4a5OkrrXqU50RNadS-APH9eu2TPvyg-tI/s1600/IMG_0098.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0dxD41PiPWYBS_7kS1CEfq6JcFEwZoiKIEnECpglGf407HTt-7S4SLXK77EOqe25dTcap6BsYbbMyxOFOdnwcM0QuTRjsFwJLxGLqXGcV9h4a5OkrrXqU50RNadS-APH9eu2TPvyg-tI/s320/IMG_0098.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivbZxv1TUjAmyrHPhd_pQPpnceqGAtxwyOXyZeYpmjJl8zeju-ZxLk_9ILGsxjT557-ZNjWwsiritH9YWWbBkX6RJcyXo51ykRlRuiQ_cppVUd5zOuOfUrwgYd4afPEx1pfkN0FPxFPCs/s1600/IMG_0104.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivbZxv1TUjAmyrHPhd_pQPpnceqGAtxwyOXyZeYpmjJl8zeju-ZxLk_9ILGsxjT557-ZNjWwsiritH9YWWbBkX6RJcyXo51ykRlRuiQ_cppVUd5zOuOfUrwgYd4afPEx1pfkN0FPxFPCs/s320/IMG_0104.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh66vK0UBlX73-Ij0V1woCR3-MskjK8bPRyy_6k8G1fyZ8jyNwRffl_RX1Wdyv3xaZogO05k2sNrT7qxqbUcqMetvHIIaz6NDCHrV6Em0FmOCf6ILFtCumUEUg-cvOGbWYZVz8JxspOHY8/s1600/IMG_0108.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh66vK0UBlX73-Ij0V1woCR3-MskjK8bPRyy_6k8G1fyZ8jyNwRffl_RX1Wdyv3xaZogO05k2sNrT7qxqbUcqMetvHIIaz6NDCHrV6Em0FmOCf6ILFtCumUEUg-cvOGbWYZVz8JxspOHY8/s320/IMG_0108.JPG" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrIZleFc-s50_mSTbNoR7iFX3DPOJlO2Bow5tG2qNfj3mPzn4uUlak22nTAWeJq9RgskvnOSNvkKQvjls94R7OZHZAf-gw_gycpLakZUjOcv-fi2Grf6QeJl_6zhRn3PIngcVaHp_sc14/s1600/IMG_0140.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrIZleFc-s50_mSTbNoR7iFX3DPOJlO2Bow5tG2qNfj3mPzn4uUlak22nTAWeJq9RgskvnOSNvkKQvjls94R7OZHZAf-gw_gycpLakZUjOcv-fi2Grf6QeJl_6zhRn3PIngcVaHp_sc14/s320/IMG_0140.JPG" /></a></div> A fost, deci, o zi foarte frumoasa! Iar la anul, repetam, cu imbunatatiri :))))<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOZf3wA9kEzR1KMFCnOI5y3vchxAHyweAgY57565SjstlWnOwdwghOENvCz-YWNNtsqkZQQb-44_9bLLFevLne0YxD9Q6EV-mIfP_3DDN8HKLiEGGB24JFpGMva3tIDOpGnYz9LFgN1MM/s1600/IMG_0078.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOZf3wA9kEzR1KMFCnOI5y3vchxAHyweAgY57565SjstlWnOwdwghOENvCz-YWNNtsqkZQQb-44_9bLLFevLne0YxD9Q6EV-mIfP_3DDN8HKLiEGGB24JFpGMva3tIDOpGnYz9LFgN1MM/s320/IMG_0078.JPG" /></a></div> p.s. Tortul e de cofetarie. Io nu stiu sa procesez asa ceva Nici nu vreau sa invat :))))RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-1169310884034302972010-09-11T00:05:00.002+03:002010-09-11T00:05:00.746+03:00E toamna iar....Si daca e toamna, nu numar bobocii, dar (param pam pam, atentie suspans va rog!) facem muraturi!<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKlBYu1G0lEU68xK_vzPik3NU8ZGQZVLhcWCtuPsJFHrxRkbd6xc4kNOl_btRXLCeB0ZLBMCKTlAEvuRn_KWdv3yvrRnA0GnjLDR6e_AsESAoKiLAnWQW6l6H9YgoMdVX-gDO8cqKnIOzV/s1600/IMG_0003.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKlBYu1G0lEU68xK_vzPik3NU8ZGQZVLhcWCtuPsJFHrxRkbd6xc4kNOl_btRXLCeB0ZLBMCKTlAEvuRn_KWdv3yvrRnA0GnjLDR6e_AsESAoKiLAnWQW6l6H9YgoMdVX-gDO8cqKnIOzV/s320/IMG_0003.JPG" /></a></div>Ah, cum, ce e asta?<br />
Pai, aperitiv de iarna. Adica ceva dulce acrisor, bun de mancat in post pe paine, sau langa friptura, sau oricum si in orice situatie.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiOCanR0Bn4w5m1wZWDp9UKLDYl1T55zp8TCjZaWMOgcaeQArHc-D2o6qLUelC1wimb7RW62IFbkt8PiLvsmwawDOUhGjbLxoaECPkjzaN2pM_Vdm8q_MJkRp8wXZZBYc3dWKsdu91rCrK/s1600/IMG_0011.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiOCanR0Bn4w5m1wZWDp9UKLDYl1T55zp8TCjZaWMOgcaeQArHc-D2o6qLUelC1wimb7RW62IFbkt8PiLvsmwawDOUhGjbLxoaECPkjzaN2pM_Vdm8q_MJkRp8wXZZBYc3dWKsdu91rCrK/s320/IMG_0011.JPG" /></a></div><br />
Eeee? Arata mai bine asa?<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMr5NwQsUm7CDmxOk5NrMJ4ljkavSoO3oMLya-6BG7Ys3RjB6nrdojnVUKZ7b1jiizsJjI5_QQ7DSL2MTXQlyMikyteSQRNJNisnrULoP0TTbGxlKXwnswS-u0L_PnzhbDXhnQquxWkI1p/s1600/IMG_0014.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMr5NwQsUm7CDmxOk5NrMJ4ljkavSoO3oMLya-6BG7Ys3RjB6nrdojnVUKZ7b1jiizsJjI5_QQ7DSL2MTXQlyMikyteSQRNJNisnrULoP0TTbGxlKXwnswS-u0L_PnzhbDXhnQquxWkI1p/s320/IMG_0014.JPG" /></a></div>Bine, am inteles, vreti reteta.<br />
Iat-o. E simpla.<br />
<br />
Aperitiv de iarna<br />
<br />
(pentru aprox. 10 borcane de 400 gr)<br />
<br />
1 kg morcovi – daţi pe răzătoarea mare<br />
1 kg gogoşari – tăiaţi cubuleţe<br />
1 kg gogonele – tăiate fâşiuţe<br />
1 kg ardei gras (şi/sau capia) – tăiat cubuleţe<br />
<br />
Se opăresc in aceasta ordine într-o zeamă formată din:<br />
500 ml oţet de 90<br />
1 litru apă<br />
2 linguri sare<br />
300 gr. zahăr<br />
piper, foi dafin<br />
Pe masura ce se oparesc, se scot la scurs intr-o sita.<br />
Se scot apoi din sită, se storc bine, se lasă să se răcească, şi se amestecă cu 1 cană hrean ras (opţional) şi o maioneză din 400 gr muştar şi 500 ml ulei. Se pun in borcane mici, se inchid bine si... gata!<br />
<br />
POFTA BUNA!RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-23854432176800755662010-09-10T23:02:00.000+03:002010-09-10T23:20:42.140+03:00Prospeed - Brno 2010<div style="text-align: justify;"><br />Da, a fost prima mea cursa. Nu credeam ca o sa particip la ea. Vineri am reusit sa-mi imbunatatesc evolutia si cu un timp de 2:38.396 sa ma calific la "The best of the rest", adica o cursa pentru cei de valoarea mea. Sambata dimineata a plouat, deci deja faptul ca nu o sa particip era clar, cauciucuri de ploaie nu aveam si imi era sincer teama sa ma dau pe ud. Dar la ora unu a iesit soarele si cum cursa era programata la trei jumate pista s-a uscat. Asa ca m-am echipat si am participat. O nebunie ce nu poate fi explicata in cuvinte. Startul este ametitor, adrenalina 100 %, un zgomot infernal, iar senzatiile din mountain rousse sunt mici copii. Cursa a fost o lupta cu mine insumi, sa ma concentrez, sa nu gresesc si sa fiu constant, fapt dovedit ulterior de timpii scosi pe tur. Am reusit sa termin antepenultimul, un rezultat bun pentru un incepator. Razvan a plecat de pe locul 6 pe grila si a reusit sa termine pe 2, primul lui podium.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBh1gCDvzlG58751MEuCXzmNo0MC6hnEyVj3oTH0fZAfo0hq1Uesvsv9ZqOWDmqLyFfgnXdMOoGL6IRQxOOnOF9_S8Wr9dNH7Y4cM4AeXTMyi5dqLFlX7Zj3Xs-XnHsE67lDGK6SXJXok/s1600/215-0742.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 400px; height: 267px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBh1gCDvzlG58751MEuCXzmNo0MC6hnEyVj3oTH0fZAfo0hq1Uesvsv9ZqOWDmqLyFfgnXdMOoGL6IRQxOOnOF9_S8Wr9dNH7Y4cM4AeXTMyi5dqLFlX7Zj3Xs-XnHsE67lDGK6SXJXok/s400/215-0742.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5515195970448716434" border="0" /></a><br />Circuitul de la Brno ramane in continuare circuitul meu de suflet :)<br /><br /></div>Costelehttp://www.blogger.com/profile/12463160941735605313noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-76583609847523425372010-08-24T12:03:00.003+03:002010-08-24T12:07:27.083+03:00"In ziua in care m-am iubit cu adevarat"- scris de Charlie Chaplin<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEha3PHy9o9iZ0gC5pC4OqKtptw_pi155A6xojpbfT3pV6njwpCMi3YrzSDI5ezT6KIYvfiV3NP1FhriRftOpIEfDf59GLBF3YBiXf1cjpLnqzWXfBc6Dn3D9HCkZGBqqp5e_gSDOIA_xfzp/s1600/charlie.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ox="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEha3PHy9o9iZ0gC5pC4OqKtptw_pi155A6xojpbfT3pV6njwpCMi3YrzSDI5ezT6KIYvfiV3NP1FhriRftOpIEfDf59GLBF3YBiXf1cjpLnqzWXfBc6Dn3D9HCkZGBqqp5e_gSDOIA_xfzp/s320/charlie.jpg" /></a></div><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că în toate împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit. </div><div style="text-align: justify;">Si atunci, am putut să mă linistesc. </div><div style="text-align: justify;">Astăzi, stiu că aceasta se numeste … Stimă de sine. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că nelinistea si suferinta mea emotională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele. </div><div style="text-align: justify;">Astăzi, stiu că aceasta se numeste … Autenticitate. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viată diferită si am început să înteleg că tot ceea ce mi se întâmplă, contribuie la dezvoltarea mea personală. </div><div style="text-align: justify;">Astăzi, stiu că aceasta se numeste … Maturitate. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greseală să fortez o situatie sau o persoană, cu singurul scop de a obtine ceea ce doresc, stiind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiti si că nu este momentul … </div><div style="text-align: justify;">Astăzi, stiu că aceasta se numeste … Respect. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situatii, tot ceea ce îmi consumă energia. La început, ratiunea mea numea asta egoism. </div><div style="text-align: justify;">Astăzi, stiu că aceasta se numeste … Amor propriu. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, a încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber si am renuntat să mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place si în ritmul meu. </div><div style="text-align: justify;">Astăzi, stiu că aceasta se numeste … Simplitate. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am înselat. </div><div style="text-align: justify;">Astăzi, am descoperit … Modestia. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">In ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi, trăiesc prezentul, acolo unde se petrece întreaga viată. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile. </div><div style="text-align: justify;">Si aceasta se numeste … Plenitudine. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că ratiunea mă poate însela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte pretios. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">si toate acestea înseamnă … Să stii să trăiesti cu adevărat.</div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-60521708093105686712010-07-05T10:54:00.000+03:002010-07-05T10:54:31.700+03:00Dependenta de click<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">De cand nu ma mai joc, Facebook a devenit plicitisitor. Nu mai am de adunat oua/struti/camile/bonusuri, nu mai am prieteni de ajutat/scufundat/tradat/muscat, nu mai am cadouri oferte unice si speciale si numai pentru tine si numai acuuuum! de dat si de primit numai pana la data aia, ai ratat data ai ratat oferta esti un bou! Da’ nu-i nimic, mai vine una uite in compensatie poti sa faci o suta de mii de clickuri aici si acolo si dincolo, si daca te-a plictisit, vino si incearca noul cel mai cool ultra extra mega joc asta e nou e trendy flendy hai prinde-l nu-l rata asta este viata ta!!!!!!!</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLvIVytRMGs1-icBWzrAV58I0KNTRZgx_8w0xQlkkg9JvDa6Cap1j0BcLm9MIt1jUFWpp2KF7A2LPVQYL8v2tjzCbo6_2ZblGW15OgsSTCK7hyphenhyphenBEdVNkMfnIgP4cAQDeCOgA-KBSCl_iMR/s1600/Treasure+isle.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="195" rw="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLvIVytRMGs1-icBWzrAV58I0KNTRZgx_8w0xQlkkg9JvDa6Cap1j0BcLm9MIt1jUFWpp2KF7A2LPVQYL8v2tjzCbo6_2ZblGW15OgsSTCK7hyphenhyphenBEdVNkMfnIgP4cAQDeCOgA-KBSCl_iMR/s200/Treasure+isle.bmp" width="200" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Uuuuuffff! Cate ore/zile/saptamani pierdute! Culmea e ca imi gaseam si justificari. Fac asta pentru ca acum ma plictisesc! Fac asta ca sa vad cum se decurca prietenii! Ba nu, o fac ca sa vad ce prieteni au copiii si ce ii intereseaza si cu ce culoare isi picteaza peretii caselor virtuale…</div><div align="center" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1JnFe2YsdeuvaAnkKDgadlAmdyi42r2wDHEEZ-IGcuRVm7WbR7XPCLhyqfmva7SWNlbxNSsjc5U_XzE4VYmYEnS3rMSN1w4mv_GwLbVTZkSt72xldfrBA8gio5CJCFxpSFupwJXOcS4G0/s1600/happy-island-income-increase-1-300x250.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rw="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1JnFe2YsdeuvaAnkKDgadlAmdyi42r2wDHEEZ-IGcuRVm7WbR7XPCLhyqfmva7SWNlbxNSsjc5U_XzE4VYmYEnS3rMSN1w4mv_GwLbVTZkSt72xldfrBA8gio5CJCFxpSFupwJXOcS4G0/s320/happy-island-income-increase-1-300x250.bmp" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Una mai patetica decat alta.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iar eu nu mai am timp de nimic. Ma culc cu gandul la “recolta” pe care o s-o adun, ma trezesc cu lap-top-ul langa pat si e primul lucru pe care-l fac inainte chiar sa merg la toaleta. Nu deschid ochii bine, ci ecranul. Sa seman, sa culeg, sa plantez, sa sap, sa impushc banda, sa adun pietrele, sa adun experienta, sa imbunatatesc nivelul de aia si ailalta… de fapt nimic. Un mare nimic, consumator de timpul meu pretios. Un mare nimic care blocheaza orice alta actiune. De ce sa fac altceva, nu am decat ½ de ora la dispozitie, ia sa vad ce mai fac vacile! S-o fi copt budinca? Da’ insulica mea ce face? Ia sa vedem, ce mobila noo a mai aparut pentru pet-ul meu? Culmea a fost cand am primit SMS, da, mesaj-scris-trimis-pe-telefonul-mobil, sa fac bine si sa intru naibii odata sa adun buruienile ca se duce medalia de aur de la recolta in comun… pe cuvant, nici Warcraft nu era atat de invaziv!</div><div align="center" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4CnAa8t0F8Us03nNqCjfaRRV9SUTlGuJdqgDUiPFgUSkV3tvRjv_DmGb2vPOFHv7wOkkbfuvEqmfX8faHDgqL7opQPf47SCVQ1YKQ2v9Ukrxn03H4CL1rHh9-7hsxB20woNI2fRjmdFV1/s1600/vampire.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rw="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4CnAa8t0F8Us03nNqCjfaRRV9SUTlGuJdqgDUiPFgUSkV3tvRjv_DmGb2vPOFHv7wOkkbfuvEqmfX8faHDgqL7opQPf47SCVQ1YKQ2v9Ukrxn03H4CL1rHh9-7hsxB20woNI2fRjmdFV1/s320/vampire.bmp" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pozele sunt in dezordine, nici nu mai stiu unde le am, tiparele sunt imprastiate prin toata casa, treburile zilnice sunt aruncate de pe o zi pe alta, si facute in sila si in graba si la “minimum necesar”. Chiar hobby-ul meu preferat sta in detrimentul pixelilor colorati si aiuritori.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">“n-am timp”, “sunt obosita”, “maine”.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Si maine vine si trece la fel ca azi, la fel ca ieri, la fel ca fiecare zi, aducand acumulare de frustrare si de nervi (cum poate ala sa adune atatea? Ia uite ce cotet cool si-a tras!), aducand doar un munte de oboseala si consum.</div><div align="center" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGJDM8LkBqwq9cz2WbwmNchrxdxxzxO99wKTMhSPITaKyv6qvX6-hjW6ZwTJjBcbCk_ZGCziYAicmJ_bqs6XkTTAtyw5bw4YOAUVwXqYGZQO1sDsXuXOQZEoIPB5p1jAPphek_Uq7B-Im8/s1600/ga_cafeworld_header1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rw="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGJDM8LkBqwq9cz2WbwmNchrxdxxzxO99wKTMhSPITaKyv6qvX6-hjW6ZwTJjBcbCk_ZGCziYAicmJ_bqs6XkTTAtyw5bw4YOAUVwXqYGZQO1sDsXuXOQZEoIPB5p1jAPphek_Uq7B-Im8/s320/ga_cafeworld_header1.jpg" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Dupa ce mi-am deconectat toate “feed-urile” de jocuri, pagina mea e goala. Sau aproape. Inainte avea actiune la fiecare moment, daca nu eram pe faza scapam cea mai noua broasca pictata, sau cel mai cool dragon cu colti de aliaj ultra mega extra…..</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Inca mai primesc informatii, prin cei carora nu le ajung comunicarile automate din joc si isi mai folosesc si statusul pentru “informatii urgente” cum ar fi “cine vrea un iepure olandez” (WTF is a dutch rabbit anyway?)</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Bleah!</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Am ramas cu ticul cercetarii paginii principale la fiecare 5 minute. Nu ma simt bine daca nu sunt conectata si nu stiu ce se intampla. De fapt, oricum nu stiu nimic. De fapt, nu am nevoie de asta. De fapt, eu am lucruri mai importante de facut. Cum ar fi o viata frumoasa si plina de trait impreuna cu familia mea, apropiata si extinsa.</div><div align="center" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAv4XkglUeBpKeTlPWrrmk-oZYG3romIsWWo3laXGtbHmKM7iMzRsjYfh0mSDLbFgEQ6FF3smHiP9Qi5bMsRnavV2xiWEsaVM1JBjq0UBY63zJQ28L3Cldv3aOSuxO6TF5qvJLK8F7qfE9/s1600/fck+famville.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rw="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAv4XkglUeBpKeTlPWrrmk-oZYG3romIsWWo3laXGtbHmKM7iMzRsjYfh0mSDLbFgEQ6FF3smHiP9Qi5bMsRnavV2xiWEsaVM1JBjq0UBY63zJQ28L3Cldv3aOSuxO6TF5qvJLK8F7qfE9/s320/fck+famville.bmp" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Mda. Pai, de fapt, stiam asta. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Voi stiti?</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">p.s. si blogo-frunzarirea extensiva consuma timp. O sa va povestesc si despre asta, despre capcanele citirii blogurilor, dar alta data. Acum trebuie sa-mi up-datez blogurile, sa gasesc cateva poze cool, sa fie postul interesant, sa incropesc repede ceva pentru blogul de craft, ca de facut n-am timp, doar sunt atatea informatii pe care “trebuie” sa le citesc, nu-i asa?</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-262633345648932980.post-72216535350927419212010-02-02T13:03:00.003+02:002010-02-02T15:04:00.972+02:00Despre tango... consideratii vizuale<div style="text-align: justify;">Citeam azi <a href="http://ieerdnaaa.blogspot.com/">un blog</a> de “scandal si voie buna”, nu-i dau numele ca se bucura prea mult. Nu comentez ce povesteste autorul acolo, insa am descoperit ceva datorita adunaturii de informatie pe care a realizat-o.<br /><br />Mai exact, privind la diversele comparatii, la multele clipuri cu exemple de “asa da, asa nu”, citind nesfarsitele comentarii, m-a izbit revelator raspunsul la intrebarea de ce ai nostri nu-s ca ai lor (critica de altfel adresata de un anonim, pe pomenitul blog, ca profesorii/instructorii/dascalii nostri de tango nu-s ca ai lor).<br /><br />Ah, da. Catalizatorul acestei reactii, informatia care a determinat scanteia, a fost un alt video clip. Acesta.<br /><br /></div><br /><object width="445" height="364"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/VS6M4xZZCK0&hl=en_US&fs=1&rel=0&color1=0xe1600f&color2=0xfebd01&border=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/VS6M4xZZCK0&hl=en_US&fs=1&rel=0&color1=0xe1600f&color2=0xfebd01&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="410" height="314"></embed></object><br /><br /><div style="text-align: justify;">Am remarcat un lucru: el o asteapta pe ea, in timp ce asculta muzica. El asculta muzica. Dupa ce asculta muzica, o interpreteaza. Cand o interpreteaza, se gandeste si ce face ea, pe unde este, si cum s-o puna mai bine in valoare fara s-o dezechilibreze sau incomodeze, in timp ce asculta si interpreteaza muzica. Cam asta am vazut. Si in timp ce incercam sa pun intr-o forma comestibila aceste concepte ce se involburau prin fata ochilor mei, am realizat brusc de ce “ai nostri nu sunt ca ai lor”.<br /><br />E simplu. Ai lor au foarte multi ani de experienta. Ai lor, aia admiratii si super profesionistii, aia mai putin cunoscutii, dar tot admiratii, pana si aia de care n-am auzit in viata mea, dar cine sunt eu sa stiu tot?, toti, absolut toti, traiesc tango, respira tango, mananca tango. Si in restul de timp mai fac cate ceva care sa le dea un plus in tango. Ca se numeste body awareness, yoga, balet, n-are nici o importanta. Se cauta doar ceva care sa dea un plus de valoare.<br /><br />Si mai e ceva. Fiecare super “O, tu zeu!” danseaza cu cineva necunoscut la fel de bine ca mine sau ca tine. Cineva necunoscut care poate sa fie la aceeasi cota de piata de super prof, sau doar un incepator oarecare. Ei danseaza super-tare-super-bine-wow-ce-misto DOAR cu partenerul lor de dans. Cand se schimba partenerul, o jumatate de an nu-i vezi pe piata. De ce? Jelesc schimbarea? Neah. Exerseaza. Lucreaza. Danseaza. Aceste experiente traite si insusite pana la nivel corporal le faciliteaza adaptarea. Ei sunt obisnuiti sa se adapteze mult mai repede. De aceea, un super maestru va dansa mai bine cu o necunoscuta la o milonga decat un obisnuit al locului, desi poate ca obisnuitul locului va dansa mai spectaculos decat “maestrul” cu fetele pe care le cunoaste...<br /><br />Pentru fete e mai usor, in sensul ca fiecare are particularitatile ei si trebuie doar sa fie foarte, foarte ascultatoare. Nu cu urechile de auzit, ci cu urechile de tango ;).<br /><br />Ce nu au ai nostri? Pai, am zis, experienta. Experienta de a se adapta usor, si, mai important decat tot, experienta de a sti ca FIECARE PARTENERA ARE STILUL EI. Pasul ei. Rasucirea ei. Dansul ei. Si de aceea, nu e important sa crosetezi artistic, demonstrand stiinta de figuri (din cap), ci este esential sa determini, ca leader, ce poti face cu partenera din dansul respectiv, pe melodia respectiva.<br /><br />Concluzionand: Baieti, invatati sa dansati cu fiecare fata individual, si nu cu “fetele” in general. Fetelor, aveti individualitate, nu trebuie sa va fie rusine de asta, si nu mai incercati sa fiti uniforme, conform cu cerintele diversilor (ce dau sfaturi in timpul dansului, al milongii, al practicii si pe oriunde se mai intampla sa fie), care cerinte, fie vorba intre noi, sunt la fel de individuale ca si capetele sfatuitorilor....</div>RoxanaTudorhttp://www.blogger.com/profile/01440067303853109913noreply@blogger.com4