Pasiune, senzualitate, mister...
Tango...
P.S. Poze by Costele
Cum spuneam, despre fantezii pe două până la patru roţi, despre fantezii vii pe două până la patru picioare, despre fantezii scrise, despre fantezii visate, despre fantezii plimbate şi despre alte fantezii fantazate.
sâmbătă, 8 noiembrie 2008
vineri, 7 noiembrie 2008
marți, 4 noiembrie 2008
Mascariciul - Nina Cassian
Nu stiu cin' ti-a zis si nici
Cin' te puse mascarici.
Cred ca singur ti-ai gasit
Felul asta zapacit
De a rade fara rost,
De-a sari pe banci in clasa,
De-a strica tot rostu-acasa,
Ca un prost, da, ca un prost...
Ce-ti mai trebuieste tie?
Poate-atata: o scufie
Cu pompoane de arnici,
Ca la orice mascarici.
Eu ti-o spun. Si nu-s mai mare
Decat tine. Insa stiu
Foarte bine, mi se pare,
Ce se cade, cum sa fiu.
Nu fac tumbe, tam-nesam,
Nu nechez si nici nu fac
Ca gaina: "cotcodac!
Vine uliul sa ma pape!"
Nu sunt nici hipopotam
Ca sa umblu-n patru labe
Ba de-a lungul, ba de-a latul.
Nu scancesc ca apucatul
Sa se sperie tot natul:
"Vai, s-a inecat baiatul!"
Ai vazut cumva in clasa
Pe vreunul dintre noi
Ca sa intre sau sa iasa
Cu atata taraboi?
Ba tipand ca un cocos
Care-ar suferi de galci,
Ba, vopsindu-si nasul ros
Ca paiatele la balci?
Ieri ai rasturnat cerneala
Pe bocancii tai curati.
Ai manji tu toata scoala
Dar ti-e teama sa n-o pati.
Vad ca te-ai pornit si azi
Zburzi si tipi si sari si cazi,
Balbai vrute si nevrute,
Numai gura ta se-aude.
Nu stiu cin' ti-a zis si nici
Cin' te puse mascarici.
Poate c-ai sa vrei odata
Sa rostesti ceva cu rost.
Lumea-n jur n-o sa te creada
Si va rade ca de-un prost.
Gluma-i buna, daca vrei,
Dar cand e la locul ei.
Daca vesnic te imbie
Farsele si glumele,
"Mascarici" pentru vecie
ti-o ramane numele!
- Objects in the mirror are closer than they appear -
Cin' te puse mascarici.
Cred ca singur ti-ai gasit
Felul asta zapacit
De a rade fara rost,
De-a sari pe banci in clasa,
De-a strica tot rostu-acasa,
Ca un prost, da, ca un prost...
Ce-ti mai trebuieste tie?
Poate-atata: o scufie
Cu pompoane de arnici,
Ca la orice mascarici.
Eu ti-o spun. Si nu-s mai mare
Decat tine. Insa stiu
Foarte bine, mi se pare,
Ce se cade, cum sa fiu.
Nu fac tumbe, tam-nesam,
Nu nechez si nici nu fac
Ca gaina: "cotcodac!
Vine uliul sa ma pape!"
Nu sunt nici hipopotam
Ca sa umblu-n patru labe
Ba de-a lungul, ba de-a latul.
Nu scancesc ca apucatul
Sa se sperie tot natul:
"Vai, s-a inecat baiatul!"
Ai vazut cumva in clasa
Pe vreunul dintre noi
Ca sa intre sau sa iasa
Cu atata taraboi?
Ba tipand ca un cocos
Care-ar suferi de galci,
Ba, vopsindu-si nasul ros
Ca paiatele la balci?
Ieri ai rasturnat cerneala
Pe bocancii tai curati.
Ai manji tu toata scoala
Dar ti-e teama sa n-o pati.
Vad ca te-ai pornit si azi
Zburzi si tipi si sari si cazi,
Balbai vrute si nevrute,
Numai gura ta se-aude.
Nu stiu cin' ti-a zis si nici
Cin' te puse mascarici.
Poate c-ai sa vrei odata
Sa rostesti ceva cu rost.
Lumea-n jur n-o sa te creada
Si va rade ca de-un prost.
Gluma-i buna, daca vrei,
Dar cand e la locul ei.
Daca vesnic te imbie
Farsele si glumele,
"Mascarici" pentru vecie
ti-o ramane numele!
- Objects in the mirror are closer than they appear -
luni, 3 noiembrie 2008
Am avut limbrici
M-am băgat în troacă, mă mănâncă porcii :). Şi iată că vreau mai mult, de vreme ce răspund. Nu e ciudat?
Ha!
Uite că mi-a trecut impulsul, şi, ca atare, o să povestesc atunci când o să am chef, altceva. De exemplu, ce efect au razele de lună aspura papucilor de gumă. Sau ce n-au putut să facă toţi oamenii şi caii regelui la un loc. Sau ce frumoasă e iarba verde de acasă.
Numai ca n-o să mai citesc anumite lucruri. Nici n-o să le mai pomenesc. Şi am să refuz orice discuţie despre un anumit subiect.
Iar motocicletele sunt frumoase, salsa e minunată în Cuba, şi tango-ul e o stare specială pe care nu o poate înţelege oricine. Mai ales "căutătorii de figuri pentru impresionat asistenţa". Care fac kilometri şi statistici şi evaluări. Şi care nu pot mai mult. Dacă ar putea mai mult/mai bine/mai etc , ar face mai mult. Dar sunt limitaţi. Atât le-a fost dat. Ca atare, nu pot decât să-şi dorească fără să obţină, adunând frustrări şi ură.
Dar ce divin (oare şi asta s-o scrie în capul unora cu majusculă? Întrebarea e retorică, nu aşteaptă nici un răspuns) dansează Mariana Montes. Şi ce frumos explică Sebastian. I-am apreciat de la prima întîlnire, la Paris, când am avut şansa de a fi la Cabaret Sauvage la demonstraţia lor.....
Ha!
Uite că mi-a trecut impulsul, şi, ca atare, o să povestesc atunci când o să am chef, altceva. De exemplu, ce efect au razele de lună aspura papucilor de gumă. Sau ce n-au putut să facă toţi oamenii şi caii regelui la un loc. Sau ce frumoasă e iarba verde de acasă.
Numai ca n-o să mai citesc anumite lucruri. Nici n-o să le mai pomenesc. Şi am să refuz orice discuţie despre un anumit subiect.
Iar motocicletele sunt frumoase, salsa e minunată în Cuba, şi tango-ul e o stare specială pe care nu o poate înţelege oricine. Mai ales "căutătorii de figuri pentru impresionat asistenţa". Care fac kilometri şi statistici şi evaluări. Şi care nu pot mai mult. Dacă ar putea mai mult/mai bine/mai etc , ar face mai mult. Dar sunt limitaţi. Atât le-a fost dat. Ca atare, nu pot decât să-şi dorească fără să obţină, adunând frustrări şi ură.
Dar ce divin (oare şi asta s-o scrie în capul unora cu majusculă? Întrebarea e retorică, nu aşteaptă nici un răspuns) dansează Mariana Montes. Şi ce frumos explică Sebastian. I-am apreciat de la prima întîlnire, la Paris, când am avut şansa de a fi la Cabaret Sauvage la demonstraţia lor.....
Am ales să-mi amintesc asta, şi nu un incident oarecare, cu un oarecine care se vrea băgat în seamă. Desară mai sunt două work-shop-uri. Voi fi acolo, pentru tango, pe care nu l-am părăsit nici atunci când mi-a fost imposibil să-l mai continui. Şi pentru prietenii mei. Şi pentru cei care pot mai mult ;).
P.S. Imi place ce-ai facut, croitoreaso :)))) le-ai croit o fasie Gaza, sa se bata acolo pana s-or plictisi...
P.S. Imi place ce-ai facut, croitoreaso :)))) le-ai croit o fasie Gaza, sa se bata acolo pana s-or plictisi...
vineri, 12 septembrie 2008
Pitipoancele. O istorie....
Citez:
"Piţipoancele. O istorie nefardată
de Lelia MUNTEANU 09 SEPTEMBRIE 2008
„Fată, auzi, fată, asta vrea să scrie de noi, fată. Păi, nu să uită la ea, fată, ce muian de buleandră are! E varză, fată! Uită-te şi tu, aia-i poză s-o dai la ziar, fată? Jarteaua asta penală, fată, n-a văzut un salon de spa nici pe dinafară. E individioasă la maxim, fată!”
Mă risc, totuşi, şi-i dau drumu: lumea piţipoancelor e un paradis second-hand cu sclipici. De când o dezvirginează viaţa şi până când expiră, Piţipoanca visează acelaşi vis: să vină Făt-Frumos Cocalaru şi s-o răpească pe un merţan alb, s-o ducă-n palatu lui cu termopane şi s-o ţină în vârfu patului. Piţipoanca e atârnată de mobil, dependentă de chat, înnebunită să-şi plimbe fizicu pe Hi5. Pozează provocator, mereu cu buzele ţuguiate. Se dă versată. (Antonimul e „ştearsă”). Spune-i unei piţipoace că e ştearsă; mai bine o înjuri de mamă! Trage nădejdea s-o remarce vreunul şi s-o mute de pe net în pagina 5 sau la meteo.
Sufletu ei siliconat balansează între iubiri şi despărţiri, şoping şi club. Pentru Piţipoancă, soarele nu răsare decât la solar. Existenţa ei e un continuu bal de la care trebuie să plece pân’ la coadă de braţul cuiva. (D-aia-şi dă cu smac, d-aia-şi trage ţoale de seară şi când o trimite mă-sa după pâine la colţ).
Pe ce se clădeşte relaţia strânsă dintre Piţipoancă şi Cocalarul Bazat? Pe potriveală. Piţipoanca trebuie asortată la maşină. Tunată şi asortată. (Găseşti în Bamboo oricând un Cocalar Original, proaspăt distrus de viaţă, să-ţi povestească, la o pastilă, cum e: o iei pă perversă, îi pui de toate, o upgradezi de la caroserie la faruri şi e de-ajuns să-ntorci capu, să nu fii pe fază, că ţi-o şi păleşte altu. Dac-o părăseşti tu, se atacă. Bagă mesaje. Când ajunge să ţi-l dea pe ăla cu: „nu voi uita niciodat cliple de vis pe cre leam petrecut impreuna zi shi nopate plang. teai schimbat mai rău ca vremea” – e chitită să se întoarcă: păzeşte portofelu, ascunde cardurile! Mai bine i-o bagi finuţ pe-aia cu „beau k sa te uit. ai fost speciala”. Câştigi timp).
Sunt două tipuri de Piţipoance: aia care suspină să-şi împlinească visul, între inimioare de pluş, şi aia care şi l-a împlinit şi suspină, bântuind oaierless de la etaj la parter, din piscină în jacuzzi, la trei dimineaţa, crizată că Cocalaru (plecat să tragă de fiare) şi-a închis mobilu. De la una la alta e o prăpastie ca de la Zizin la Perier cu lămâie. De Piţipoanca Ajunsă te freci în aeroport, e trasă-n deux-pieces, are firma ei unde manechinuieşte nişte periculoase mici şi, doar când deschide gura („Fată, mă duc, fată, la Roma să semenez contractu cu impresaru...”), abia atunci pricepi de unde vine şi cum se leagă. Hai, pa. Să ai succesuri.
„Fată, auzi, fată, asta vrea să scrie de noi, fată. Păi, nu să uită la ea, fată, ce muian de buleandră are! E varză, fată! Uită-te şi tu, aia-i poză s-o dai la ziar, fată? Jarteaua asta penală, fată, n-a văzut un salon de spa nici pe dinafară. E individioasă la maxim, fată!”
Mă risc, totuşi, şi-i dau drumu: lumea piţipoancelor e un paradis second-hand cu sclipici. De când o dezvirginează viaţa şi până când expiră, Piţipoanca visează acelaşi vis: să vină Făt-Frumos Cocalaru şi s-o răpească pe un merţan alb, s-o ducă-n palatu lui cu termopane şi s-o ţină în vârfu patului. Piţipoanca e atârnată de mobil, dependentă de chat, înnebunită să-şi plimbe fizicu pe Hi5. Pozează provocator, mereu cu buzele ţuguiate. Se dă versată. (Antonimul e „ştearsă”). Spune-i unei piţipoace că e ştearsă; mai bine o înjuri de mamă! Trage nădejdea s-o remarce vreunul şi s-o mute de pe net în pagina 5 sau la meteo.
Sufletu ei siliconat balansează între iubiri şi despărţiri, şoping şi club. Pentru Piţipoancă, soarele nu răsare decât la solar. Existenţa ei e un continuu bal de la care trebuie să plece pân’ la coadă de braţul cuiva. (D-aia-şi dă cu smac, d-aia-şi trage ţoale de seară şi când o trimite mă-sa după pâine la colţ).
Pe ce se clădeşte relaţia strânsă dintre Piţipoancă şi Cocalarul Bazat? Pe potriveală. Piţipoanca trebuie asortată la maşină. Tunată şi asortată. (Găseşti în Bamboo oricând un Cocalar Original, proaspăt distrus de viaţă, să-ţi povestească, la o pastilă, cum e: o iei pă perversă, îi pui de toate, o upgradezi de la caroserie la faruri şi e de-ajuns să-ntorci capu, să nu fii pe fază, că ţi-o şi păleşte altu. Dac-o părăseşti tu, se atacă. Bagă mesaje. Când ajunge să ţi-l dea pe ăla cu: „nu voi uita niciodat cliple de vis pe cre leam petrecut impreuna zi shi nopate plang. teai schimbat mai rău ca vremea” – e chitită să se întoarcă: păzeşte portofelu, ascunde cardurile! Mai bine i-o bagi finuţ pe-aia cu „beau k sa te uit. ai fost speciala”. Câştigi timp).
Sunt două tipuri de Piţipoance: aia care suspină să-şi împlinească visul, între inimioare de pluş, şi aia care şi l-a împlinit şi suspină, bântuind oaierless de la etaj la parter, din piscină în jacuzzi, la trei dimineaţa, crizată că Cocalaru (plecat să tragă de fiare) şi-a închis mobilu. De la una la alta e o prăpastie ca de la Zizin la Perier cu lămâie. De Piţipoanca Ajunsă te freci în aeroport, e trasă-n deux-pieces, are firma ei unde manechinuieşte nişte periculoase mici şi, doar când deschide gura („Fată, mă duc, fată, la Roma să semenez contractu cu impresaru...”), abia atunci pricepi de unde vine şi cum se leagă. Hai, pa. Să ai succesuri.
Aspirante sau Ajunse, Piţipoancele au, în spatele tupeului, un extravilan de sfială şi-o nevoie de tandreţe pe care le poţi pricepe doar citindu-le printre rânduri povestea scrisă cu ruj pe oglinzile closetelor de club.
lelia.munteanu@gandul.info"
lelia.munteanu@gandul.info"
Mai adaug rubrica zilnica de pe ultima pagina a Jurnalului National.
Si blogul acela, http://pitzipoanca.org/
Si uimirea crescanda: de unde generatia asta dezaxata, dezumanizata, cosumerista si consumata??? Nu au nimic. Mai bine erau Emo. Sau ceva, cu aspiratii, idealuri si forta creatoare.
marți, 12 august 2008
Urmatoarea tura
MOTO ALPI 29.08 – 07.09 / cca. 3537km
(plecare din Bucuresti la ora 15:00)
Ziua 1 (29.08)
Ziua 2 (30.08)
Ziua 3 (31.08)
Bucuresti – Dobbiaco (Italia): 1472 km
Ziua 4 (01.09)
Dobbiaco – 51/48 – Tre Cime di Lavarezzo – 48 – Auronzo – 532 – Padola – 52 – Sesto – 52 – San Candido – 49 – Dobbiaco: 90 km
Ziua 5 (02.09)
Dobbiaco – 51 – Cortina d’Ampezzo – 48/641 – Rocca Pietore – 641 – Canazei – 48 – Passo Pordoi – Arabba (Passo di Campolongo) – Badia – 244 – Lungega – a/b (2 variante)
a – Brunico – Dobbiaco: 250 km
b – Passo di Furcia – Dobbiaco – 230 km
Ziua 6 (03.09)
Dobbiaco – 49 – Rasun Anterselva – Passo di Slalle – A – Sankt Jacob – Hubben – 108 – Mittersil – 168 – Zell am See (Kaprun/Bruck): 150 km
Ziua 7 (04.09)
Zell am See – Grossglockner Hochalpenstrasse – 107 – Heiligenblut – 107 – Winklern – 106 – Obervellach – 105 – Bad Hofgastein – 167 – Klamm – 311 – Zell am See: 175 km
Ziua 8 (05.09)
Ziua 9 (06.09)
Ziua 10 (07.09)
Zell am See – Bucuresti 1400 km
Ziua 11 (08.09) – la muncaaaaaa, baaaa!!!!!!!!
Buget estimativ : 1000 Euroi / motor + motorist sau 1600 Euroi / motor + motorist + pasager
Cazare : 4 nopti in pensiuni , 5 nopti la cort (camping)
(plecare din Bucuresti la ora 15:00)
Ziua 1 (29.08)
Ziua 2 (30.08)
Ziua 3 (31.08)
Bucuresti – Dobbiaco (Italia): 1472 km
Ziua 4 (01.09)
Dobbiaco – 51/48 – Tre Cime di Lavarezzo – 48 – Auronzo – 532 – Padola – 52 – Sesto – 52 – San Candido – 49 – Dobbiaco: 90 km
Ziua 5 (02.09)
Dobbiaco – 51 – Cortina d’Ampezzo – 48/641 – Rocca Pietore – 641 – Canazei – 48 – Passo Pordoi – Arabba (Passo di Campolongo) – Badia – 244 – Lungega – a/b (2 variante)
a – Brunico – Dobbiaco: 250 km
b – Passo di Furcia – Dobbiaco – 230 km
Ziua 6 (03.09)
Dobbiaco – 49 – Rasun Anterselva – Passo di Slalle – A – Sankt Jacob – Hubben – 108 – Mittersil – 168 – Zell am See (Kaprun/Bruck): 150 km
Ziua 7 (04.09)
Zell am See – Grossglockner Hochalpenstrasse – 107 – Heiligenblut – 107 – Winklern – 106 – Obervellach – 105 – Bad Hofgastein – 167 – Klamm – 311 – Zell am See: 175 km
Ziua 8 (05.09)
Ziua 9 (06.09)
Ziua 10 (07.09)
Zell am See – Bucuresti 1400 km
Ziua 11 (08.09) – la muncaaaaaa, baaaa!!!!!!!!
Buget estimativ : 1000 Euroi / motor + motorist sau 1600 Euroi / motor + motorist + pasager
Cazare : 4 nopti in pensiuni , 5 nopti la cort (camping)
miercuri, 6 august 2008
Alte drumuri...cu grasii
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
A fost odata ca niciodata...
... o fata. Care s-a sucit, s-a invartit, si dupa ce s-a uitat luuung in stanga, luuung in dreapta, si mai luuuuung inapoi, a decis ca, pen...
-
Doamnisoara de smantana nu e chiar asa batrana. Noua ani sa aiba. Poate Noua ani si jumatate. Si-i un fel de neam, pe scurt, cu Printesa de ...
-
Ii multumesc lui Boby pentru aceasta problema, si va las si pe voi sa va distrati cu ea :D
-
Asa cum nu ma asteptam, povestea cu zâne a fost cu zâne. Zâna a fost Maria. Maria Filali. Partenera lui Mazen Kiwan. Pe Mazen il stiam de l...



