Am avut limbrici

M-am băgat în troacă, mă mănâncă porcii :). Şi iată că vreau mai mult, de vreme ce răspund. Nu e ciudat?
Ha!
Uite că mi-a trecut impulsul, şi, ca atare, o să povestesc atunci când o să am chef, altceva. De exemplu, ce efect au razele de lună aspura papucilor de gumă. Sau ce n-au putut să facă toţi oamenii şi caii regelui la un loc. Sau ce frumoasă e iarba verde de acasă.
Numai ca n-o să mai citesc anumite lucruri. Nici n-o să le mai pomenesc. Şi am să refuz orice discuţie despre un anumit subiect.
Iar motocicletele sunt frumoase, salsa e minunată în Cuba, şi tango-ul e o stare specială pe care nu o poate înţelege oricine. Mai ales "căutătorii de figuri pentru impresionat asistenţa". Care fac kilometri şi statistici şi evaluări. Şi care nu pot mai mult. Dacă ar putea mai mult/mai bine/mai etc , ar face mai mult. Dar sunt limitaţi. Atât le-a fost dat. Ca atare, nu pot decât să-şi dorească fără să obţină, adunând frustrări şi ură.
Dar ce divin (oare şi asta s-o scrie în capul unora cu majusculă? Întrebarea e retorică, nu aşteaptă nici un răspuns) dansează Mariana Montes. Şi ce frumos explică Sebastian. I-am apreciat de la prima întîlnire, la Paris, când am avut şansa de a fi la Cabaret Sauvage la demonstraţia lor.....

Am ales să-mi amintesc asta, şi nu un incident oarecare, cu un oarecine care se vrea băgat în seamă. Desară mai sunt două work-shop-uri. Voi fi acolo, pentru tango, pe care nu l-am părăsit nici atunci când mi-a fost imposibil să-l mai continui. Şi pentru prietenii mei. Şi pentru cei care pot mai mult ;).

P.S. Imi place ce-ai facut, croitoreaso :)))) le-ai croit o fasie Gaza, sa se bata acolo pana s-or plictisi...