A apărut o eroare în acest obiect gadget

vineri, 30 mai 2008

Reveniri... si constatari

Asta-vara, la un boot-camp de salsa, instructoarea ne-a tinut o ora „cu fetele” si una „cu baietii”. Ce le-a spus baietilor nu stiu, stiu doar ce ne-a spus noua. Atunci ma uitam la ea, aprobam o parte din poveste, si ma intrebam ce vrea sa spuna cu „atitudinea cubaneza”. Vedeam doar interpretarea data de ea acelei atitudini, si, desi este o excelenta instructoare de salsa, nu este o persoana feminina, desi stie si incearca sa treaca peste acest fapt cu cat mai multa gratie. Am priceput ce ne povestea atunci abia acum, dupa ce am fost in Cuba. Avea dreptate. Fiecare cuvant pe care ni l-a spus a fost adevarat: femeile cubaneze se poarta ca si cum ar fi Miss Univers. Nu va ganditi la decor: sunt sarace din punct de vedere al hainelor. In schimb, sunt dotate cu sarm, caldura, eleganta naturala. Ele stiu ceea ce noi toate am uitat: sa fie femei pana in varful unghiilor.

Se spune despre romance ca sunt cochete, ca au grija de imaginea lor, ca sunt aranjate si dragute. Ca suntem un popor cu foarte multe femei frumoase. Ei bine, cubanezele ne bat de departe. Si nu prin frumusetea fizica, sau, repet, prin lux, ci prin atitudine. Au miscari line, domoale (n-am vazut pe nimeni grabindu-se, in Cuba), si, de la 5 la 100 de ani, debordeaza de feminitate. Le ajuta si conformatia corporala: la ele, grasimea nu se depune unitar si nu este gelatinoasa, ci strict localizata si cu o consistenta de invidiat. Am vazut femei obeze, cu talie, cu sani si posterior atat de obraznice incat ai fi jurat ca-s manufacturate. Am vazut fete anorexice, gen „snur”, care aveau conturate exact rotunjimile cu pricina. Si toate erau feminine. Noi calcam apasat si grabit. Noi privim in pamant sau in zare, duse de ganduri. Noi am uitat ca, oricata propaganda s-ar face egalitatii intre sexe, suntem totusi diferite de barbati.

Ma uitam pe strada, in Habana, si orice persoana iesea in evidenta era un strain, un vizitator, un om care nu se adaptase ritmului local si care continua sa alerge asa cum fusese obisnuit, fara gratie, fara eleganta, fara sa traiasca.

Vreau sa fiu femeie, si sa ma bucur de asta!
Trimiteți un comentariu