De ce nu trebuie sa-ti lasi acasa niciodata pantofii de tango

Am fost la Lisabona. Am fost intr-o seara la plimbare, intr-un cartier, care arata cam asa.

Opa, parca seamana cu ceva? Hai sa ne mai uitam.

Mda, sigur seamana cu ceva. Dar stai putin, se si aude ceva. E ceva cunoscut, insa n-am mai auzit de mult muzica asta... mmm, ce-o fi oare? Stai asa, e... D'Arienzo! D'Arienzo?!? Unde? Aici!?!

D'Arienzo? Vesel, jucaus? Tango? Un tango in adidasi la Lisabona, intr-un club atat de mic ca nu aveau loc mai mult de patru perechi foarte inghesuite pe pista... Aproape in strada, caci numai mica constructie a barului, inceputa aproape din usa, desparte rigul de usa, dar atat de cald totul!

Am dansat un tango la Lisabona, in adidasi, in timp ce sarbatoream ziua de nastere a unui prieten. Tango-ul de mult uitat, aproape complet abandonat, a iesit singur la suprafata. Si am ajuns la aceeasi concluzie: oriunde te-ai duce, nu pleca fara pantofii de dans! O sa ai nevoie de ei cand te astepti mai putin, desi te vei descurca oricum si fara ei, pe orice suprafata. Tango junkie...;)

P.S. Profesorul s-a mirat de noi, ne-a admirat, ne-a intrebat de unde suntem, si ne-a felicitat pentru dans...