Intinderea nesfarsita a oceanului. Valurile gigantice care se sparg in faleza bazaltica, coboras abrupt in prapastia cu ape in permanenta fierbere, vesnic agitate, niciodata linistite.
Singur, farul care ghideaza de sute de ani corabiile, pentru a le vesti apropierea uscatului, pentru a le semnala distanta fata de stancile mortale, pentru a le spune” Hei prieteni, suntem aici, si voi ati ajuns in sfarsit atat de aproape de casa!”
Am fost in bataia vantului, in fata oceanului, in marginea nemarginirii, la Capo da Roca, cel mai vestic punct al Europei continentale. Iata:
4 comentarii:
beeeeiiiii .... deeci imi place despre voi ... in primul rand welcome back si in al doilea rand va asteptam cu multe detalii ca la vara ne bagam si noi la o portugalia :P
superb! bravos!
stati pe aproape, ca mai vin vesti povesti, da' pe rand, nu toti odata :))))
acuma se proceseaza, pe masura ce ne recuperam :))
cat de mult seamana coasta de vest a Ioropii cu coasta de vest a Americutii
Trimiteți un comentariu