Eu mut o zi albă,
El mută o zi neagră.
Eu înaintez cu un vis,
El mi-l ia la război.
El îmi atacă plămânii,
Eu mă gândesc un an la spital,
Fac o combinaţie strălucită
Şi-i câştig o zi neagră.
El mută o nenorocire
Şi mă ameninţă cu cancerul
(Care merge deocamdată în formă de cruce),
Dar eu îi pun în faţă o carte
Şi-l silesc să se retragă.
Îi mai câştig câteva piese,
Dar uite, jumătate din viaţa mea
E scoasă pe margine.
-O să-ţi dau şah şi pierzi optimismul,
Îmi spune el.
-Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.
În spatele meu soţia, copiii,
Soarele, luna şi ceilalţi chibiţi
Tremură pentru orice mişcare a mea.
Eu îmi aprind o ţigară
Şi continui partida.
P.S. Mi-am reamintit acest poet citind ici si colo pe net, din blog in blog. Multumesc, Shalimar!
Cum spuneam, despre fantezii pe două până la patru roţi, despre fantezii vii pe două până la patru picioare, despre fantezii scrise, despre fantezii visate, despre fantezii plimbate şi despre alte fantezii fantazate.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
A fost odata ca niciodata...
... o fata. Care s-a sucit, s-a invartit, si dupa ce s-a uitat luuung in stanga, luuung in dreapta, si mai luuuuung inapoi, a decis ca, pen...
-
Doamnisoara de smantana nu e chiar asa batrana. Noua ani sa aiba. Poate Noua ani si jumatate. Si-i un fel de neam, pe scurt, cu Printesa de ...
-
Mircea Cărtărescu: „Ce figură tragică şi grotescă acest Jacko! Muzica lui aproape că n-are legătură cu efigia sa, cu personajul pe care, ase...
-
...cu povestea celorlalte patru "petice" din vacanta de asta-vara. Iata-le: seria "Trei iezi cucuieti" si "Sora ma...
Un comentariu:
Ma bucur enorm ca micul meu blog ti-a reamintit de Marin Sorescu. Superba poezie:).
Trimiteți un comentariu